Rogobete: Spitalul Regional din Craiova, cel mai modern din ţară. Va fi finalizat în 2027

Spitalul Regional din Craiova va fi cel mai modern şi performant spital din România, va funcţiona în cea mai mare clădire construită în ţară după 1990 şi va fi dat în folosinţă la finalul anului 2027, a anunţat, miercuri, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, care a vizitat şantierul de lucrări, împreună cu primarul oraşului, Lia Olguţa Vasilescu, şi preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cosmin Vasile.

De ce ajung tinerii la vârful epuizării mult mai devreme. Generația Z, cel mai ridicat nivel de epuizare profesională

Angajații din Generația Z, cei născuți după 1997, se confruntă cu cel mai ridicat nivel de epuizare profesională înregistrat vreodată, depășind orice altă categorie de vârstă. O cercetare internațională arată că tinerii ating „vârful epuizării" la vârste mult mai fragede, cu implicații majore pentru piața muncii viitoare.

Tradițiile țin comunitatea unită. Ritualurile care ne conectează la trecut și ne vindecă prezentul

Psihologul Radu Leca explică faptul că tradițiile și obiceiurile de sărbători funcționează ca o infrastructură socială, creând puncte de întâlnire, întărind legăturile și oferind sens vieții de familie. Când oamenii știu la ce să se aștepte, se simt mai în siguranță și mai apropiați. „Ritualul susține comunitatea și familia”, spune el.

Viața pe pilot automat. Ce se întâmplă cu emoțiile tale când nu mai ai timp pentru tine și cum le readuci sub control

În perioadele în care ritmul zilnic nu lasă loc de respirație, emoțiile tind să se adune și să devină copleșitoare. Psihologul Radu Leca explică de ce reglajul emoțional nu înseamnă blocarea trăirilor, ci recunoașterea lor rapidă, stabilirea unor rutine simple și folosirea unor tehnici care readuc corpul și mintea în echilibru. „Emoțiile au pauze scurte, iar programul nostru rareori le oferă una”, spune specialistul.

S-ar putea să nu ai nevoie de 8 ore de odihnă. Cum afli câte ore de somn îți trebuie cu adevărat

În plin sezon al aglomerației și al oboselii acumulate, specialiștii atrag atenția că nu contează doar câte ore dormim, ci și calitatea somnului. De la ritmul circadian și până la presiunea somnului, felul în care corpul nostru gestionează odihna poate influența riscul de boli cronice, capacitatea de concentrare și echilibrul emoțional, spun experții în somn intervievați de CNN.

Un studiu care susţinea că glifosatul nu prezintă niciun risc grav pentru sănătate, retras la 25 de ani de la publicare

Un influent studiu care susţinea că glifosatul nu prezintă niciun risc grav pentru sănătate a fost retras recent din cauza suspiciunii de conflict de interese, la 25 de ani de la publicare, perioadă în care a ghidat mai multe decizii politice în pofida avertismentelor legate de probitatea autorilor, informează AFP.

Nordicii știu cum să învingă depresia sezonieră. Cum să găsești lumina, la propriu și la figurat, în lunile întunecate

Țările nordice sunt obișnuite cu iarna lungă și întunecată. În ciuda luminii zilei reduse sau chiar inexistente, plus lunile cu temperaturi foarte scăzute, oamenii care trăiesc în nordul Europei au învățat cum să facă față mental și fizic melancoliei iernii, care poate începe încă din octombrie și poate dura până în aprilie pentru unii.

„Amânarea este un dialog între prezent și frică”. Radu Leca, despre lupta cu procrastinarea

Potrivit specialistului, procrastinarea este adesea percepută greșit drept „lene” sau lipsă de disciplină, însă psihologia o descrie ca pe „o luptă internă cu emoțiile”. „Când evităm o sarcină, de multe ori o facem pentru că resimțim anxietate, teamă de eșec sau ne simțim copleșiți de complexitatea ei”, afirmă Leca. El explică faptul că mintea caută plăcere imediată, iar „activități mai puțin importante devin refugii temporare”. Pe termen lung însă, această evitare crește nivelul de stres și scade încrederea în sine. „Amânarea este un dialog între prezentul confortabil și viitorul de temut, pe care nu îl putem controla”, subliniază psihologul. Un factor major care alimentează procrastinarea este teama de rezultate imperfecte. Perfecționismul poate paraliza inițiativa: „Preferăm să nu încercăm decât să riscăm să nu reușim la standardele noastre exagerate”, spune Leca. Alți oameni amână sarcinile din lipsă de implicare sau control, transformând întârzierea într-o formă de rezistență pasivă. „Câteodată, a nu alege este tot o alegere — una care ne răpește tot timpul”, explică psihologul. Transformarea procrastinării în acțiune începe, afirmă Leca, cu o schimbare de perspectivă. El recomandă împărțirea unei sarcini „monolitice” în pași mici și concreți: „Numai primul pas contează, chiar dacă durează doar cinci minute.” De exemplu, în loc să ne spunem „trebuie să scriu un raport”, este mai eficient să spunem „voi scrie primul paragraf”. „O călătorie de o mie de mile începe cu un singur pas, iar acel pas este mai important decât distanța”, adaugă psihologul. Un mediu favorabil poate sprijini acțiunea: eliminarea distragerilor, setarea unor timeruri pentru perioade de lucru concentrate și pauze scurte. Leca recomandă și o atitudine blândă față de sine: automotivare în loc de autocritică. „Energia urmează atenția – pune-o unde vrei să crești”, spune specialistul, care subliniază că procrastinarea este „100% umană”, dar gestionabilă. Prin înțelegerea emoțiilor din spatele ei și prin strategii mici și constante, trecem de la blocaj la mișcare. „Azi este cea mai bună zi să începi ce ai lăsat pe mâine”, încheie psihologul Radu Leca.

Ultima Oră

Cele mai citite