Un obicei simplu ar putea reduce riscul de demență cu 30%, potrivit unor noi studii

Noi descoperiri sugerează că timpul petrecut în bucătărie poate oferi mai mult decât simplă hrană și ar putea însemna mai mult decât economisire. Potrivit unor studii citate scitechdaily.com, ar putea contribui și la protejarea creierului odată cu înaintarea în vârstă.

Gătitul acasă poate oferi mai mult decât confort și economii. Ar putea, de asemenea, să ajute la protejarea creierului îmbătrânit.

Un nou studiu sugerează că prepararea meselor măcar o dată pe săptămână este asociată cu o scădere semnificativă a riscului de demență în rândul adulților în vârstă.

Cercetătorii au descoperit că acest obicei simplu a fost asociat cu un risc general mai scăzut cu aproximativ 30%. Efectul a fost și mai pronunțat în cazul persoanelor cu puțină experiență în bucătărie, unde reducerea riscului s-a apropiat de 70%.

În ultimele decenii, gătitul zilnic a scăzut pe măsură ce alimentele gata preparate sau semipreparate și masa la restaurant au devenit mai comune. Deși această schimbare economisește timp, poate elimina și o activitate care solicită atât corpul, cât și mintea.

Gătitul este o sarcină complexă. Necesită planificare, memorie, atenție și coordonare. Chiar și pași de bază, precum urmarea unei rețete sau sincronizarea mai multor ingrediente, pot activa simultan mai multe zone ale creierului. Pentru adulții în vârstă, acest tip de stimulare mentală de rutină poate contribui la menținerea funcției cognitive în timp.

Gătitul adaugă, de asemenea, activitate fizică ușoară și poate încuraja o alimentație mai bună, ambele fiind legate de o îmbătrânire mai sănătoasă.

Populația studiată și metodologia

Analiza a inclus 10.978 de adulți cu vârsta de 65 de ani și peste, din cadrul Studiului Gerontologic de Evaluare din Japonia. Participanții au fost urmăriți timp de șase ani, până în 2022, pentru monitorizarea sănătății cognitive.

Aproximativ 20% aveau vârsta de 80 de ani sau peste, iar jumătate erau femei. Aproximativ o treime aveau mai puțin de nouă ani de școlarizare. În jur de 40% au raportat venituri anuale sub 2 milioane de yeni (sub 10.000 de lire sterline / 12.500 de dolari americani). Peste jumătate erau pensionari.

Participanții au raportat cât de des pregăteau mese de la zero, cu răspunsuri cuprinse între niciodată și de mai mult de cinci ori pe săptămână. De asemenea, și-au evaluat abilitățile culinare în funcție de șapte competențe de bază, de la curățarea fructelor și legumelor până la prepararea tocănițelor.

Aproximativ jumătate au declarat că gătesc de cel puțin cinci ori pe săptămână, în timp ce mai mult de un sfert nu gătesc deloc. Femeile și persoanele cu mai multă experiență în bucătărie aveau mai multe șanse să pregătească mese în mod regulat decât bărbații și cei cu mai puțină experiență.

Cazurile de demență au fost identificate pe baza înregistrărilor din sistemul public de asigurări din Japonia, care monitorizează deteriorarea cognitivă suficient de severă pentru a necesita îngrijire.

Pe parcursul perioadei de studiu, 1.195 de participanți au dezvoltat demență, reprezentând 11% din grup. Alți 870 de participanți au decedat, iar 157 s-au mutat înainte de a dezvolta demență.

Cât de mult ajută gătitul acasă

Gătitul acasă mai frecvent a fost asociat cu un risc mai scăzut de demență atât la bărbați, cât și la femei. Totuși, intensitatea acestei relații a depins de nivelul abilităților culinare. Prepararea meselor de la zero cel puțin o dată pe săptămână a fost asociată cu un risc de demență mai scăzut cu 23% la bărbați și cu 27% la femei, comparativ cu gătitul mai rar de o dată pe săptămână.

În rândul persoanelor cu abilități culinare limitate, chiar și gătitul o dată pe săptămână a fost legat de un risc mai scăzut cu 67%.

Persoanele cu abilități culinare mai ridicate au înregistrat, de asemenea, un risc redus de demență, însă creșterea frecvenței cu care găteau nu a părut să aducă beneficii suplimentare.

Aceste rezultate au rămas consistente după ajustarea pentru factori precum stilul de viață, venitul și nivelul de educație.

Asocierile au fost, de asemenea, independente de alte activități legate de sănătatea cognitivă, inclusiv meșteșugurile, voluntariatul și grădinăritul.

Limitări și context mai larg

Deoarece a fost un studiu observațional, acesta nu poate demonstra că gătitul previne direct demența. Cercetătorii notează, de asemenea, că este posibil ca unele cazuri ușoare să nu fi fost înregistrate.

În plus, modul în care au fost măsurate abilitățile culinare poate să nu facă distincție între persoanele care aleg să prepare mese simple și cele care nu sunt în măsură să pregătească preparate mai complexe.

Diferențele culturale în ceea ce privește dieta și obiceiurile culinare pot limita, de asemenea, gradul în care aceste rezultate sunt aplicabile pe scară mai largă.

Cu toate acestea, cercetătorii concluzionează: „Crearea unui mediu în care oamenii să poată găti mese la vârste înaintate poate fi importantă pentru prevenirea demenței.”