Studiu: Vorbirea a două limbi poate influența riscul de demență într-un mod neașteptat

De ce unii oameni își păstrează memoria bună și creierul sănătos chiar și pe măsură ce îmbătrânesc? Cercetarea realizată de Noelia Calvo și de colegii săi de la Universitatea din  Toronto, publicată recent în Alzheimer’s & Dementia: Diagnosis, Assessment & Disease Monitoring a explorat efectele și interacțiunile dintre factorii sociali, lingvistici și endocrinologici asupra sănătății cognitive.

Având în vedere îmbătrânirea populației din Canada, problema sănătății creierului este una foarte relevantă. Cel mai recent recensământ, realizat în 2021, a arătat că unu din opt canadieni are 70 de ani sau mai mult, iar 1,7 milioane au 80 de ani sau peste.

Aceste cifre indică o populație tot mai numeroasă de adulți vârstnici expuși unui risc crescut de declin cognitiv, evidențiind nevoia de a identifica factorii de protecție.

Cercetările anterioare sugerează că bilingvismul poate fi un posibil factor protector. În mod semnificativ, recensământul din 2021 a arătat și că bilingvismul este în creștere în rândul canadienilor, patru din zece persoane (41%) vorbind mai mult de o limbă.

Deși bilingvismul poate reprezenta o piesă a puzzle-ului și alți factori cognitivi sau biologici influențează sănătatea creierului.

Memoria verbală – capacitatea de a reține cuvinte – a fost asociată cu reziliența cognitivă.

Prezența hormonilor sexuali precum estrogenul și testosteronul, existenți atât la bărbați, cât și la femei, poate influența de asemenea modul în care îmbătrânește creierul.

Relația dintre acești trei factori – bilingvismul, memoria verbală și hormonii sexuali – nu fusese studiată anterior. Pentru a acoperi acest gol, echipa de cercetători a realizat un nou studiu în Canada.

Au descoperit că bilingvismul poate interacționa cu memoria verbală și hormonii sexuali pentru a influența riscul de demență în moduri neașteptate.

Studiul nostru a inclus date de la 335 de adulți vârstnici cu afectare cognitivă ușoară și 170 de pacienți cu boala Alzheimer, proveniți din cohorta Comprehensive Assessment of Neurodegeneration and Dementia (COMPASS-ND), parte a Canadian Consortium on Neurodegeneration and Aging.

COMPASS-ND include peste 1.200 de adulți canadieni cu vârste între 50 și 90 de ani, recrutați din peste 30 de centre din întreaga țară.

„Folosind această bază de date bogată și actuală, am analizat modul în care hormonii sexuali, memoria verbală și bilingvismul influențează împreună reziliența cognitivă, structura creierului și markerii sanguini ai bolii Alzheimer.

Am creat un indice de reziliență pentru fiecare participant, care a inclus hormonii sexuali, memoria verbală, nivelul de bilingvism, educația, vârsta și statutul de imigrant.

Vârsta, educația și statutul de imigrant au fost incluse drept variabile de control, deoarece pot influența reziliența cognitivă prin diferențele în experiențele lingvistice, oportunitățile educaționale și adaptarea socioculturală de-a lungul vieții.

Fiecare unitate de creștere a indicelui de reziliență a fost asociată cu o reducere semnificativă a probabilității apariției patologiei asociate demenței.

Scorurile mai mari ale indicelui de reziliență au fost asociate și cu performanțe mai bune la instrumente clinice de diagnostic, precum Montreal Cognitive Assessment (MoCA), precum și cu niveluri mai scăzute ale unor markeri-cheie asociați cu neurodegenerarea și activarea glială — un proces prin care celulele de susținere ale creierului devin reactive ca răspuns la leziuni sau boli”, a precizat Noelia Calvo.

În ansamblu, participanții bilingvi au prezentat cele mai ridicate scoruri ale indicelui de reziliență, însă cu diferențe notabile în modul în care aceste efecte s-au manifestat în funcție de sexul biologic.

Descoperirile contestă ideea că riscul și reziliența pot fi înțelese analizând separat factorii biologici sau sociali.

„Studiind împreună bilingvismul și hormonii sexuali, am arătat cum acești factori pot interacționa pentru a modela reziliența creierului. O altă descoperire importantă a studiului nostru a fost legată de memoria verbală”, mai spune cercetătoarea Noelia Calvo.

În concordanță cu cercetările anterioare, femeile au avut performanțe mai bune la memoria verbală. Această diferență între sexe este importantă din punct de vedere clinic, deoarece memoria verbală este adesea folosită ca indicator al funcției cognitive generale, ceea ce poate influența modul în care este diagnosticată demența la femei.

Te-ai putea aștepta ca femeile bilingve să fie în mod special protejate, deoarece beneficiază atât de avantajele bilingvismului, cât și de o memorie verbală puternică.

Surprinzător, studiul a arătat contrariul: bărbații bilingvi au prezentat o protecție cerebrală mai mare.

Rezultatele sugerează că o combinație dintre doi factori ar putea reprezenta mecanismul din spatele memoriei verbale îmbunătățite și al rezilienței cognitive la bărbații în vârstă: aromatizarea – transformarea testosteronului în estradiol – și experiența folosirii a două limbi.

La persoanele cu afectare cognitivă ușoară, nivelurile mai ridicate de estradiol produse prin aromatizare, împreună cu bilingvismul, pot acționa sinergic pentru a proteja memoria verbală, făcându-i pe bărbații bilingvi vârstnici mai rezistenți la declinul cognitiv și la patologia neurodegenerativă.

Per ansamblu, studiul nostru sugerează că bărbații bilingvi pot avea o reziliență mai mare la neuropatologie și că hormonii sexuali ar putea influența riscul de demență la femeile în vârstă.

Aceste descoperiri subliniază nevoia unor cercetări suplimentare privind modul în care hormonii sexuali afectează sănătatea creierului, precum și importanța utilizării unor măsuri care depășesc simpla memorie verbală pentru a îmbunătăți acuratețea diagnosticării declinului cognitiv în Canada.

Sursa: Science Alert