Frica de război și nevoia de siguranță. Cum explică psihologul Radu Leca reacțiile românilor

Anunțurile privind colaborarea româno-ucraineană pentru dezvoltarea unui scut integrat împotriva rachetelor balistice și de croazieră au stârnit reacții în rândul românilor. Psihologul Radu Leca explică faptul că astfel de informații activează simultan frica, speranța, neîncrederea și nevoia de siguranță, mai ales într-o perioadă în care lumea pare tot mai imprevizibilă.

În psihologia soluțiilor, atenția se mută de la întrebarea „ce ne sperie?” la „ce putem face concret?”. Un astfel de anunț nu elimină temerile, dar oferă oamenilor sentimentul că există un plan, resurse și alianțe capabile să răspundă unui pericol.

Anxietatea de fundal

Una dintre cele mai frecvente reacții este anxietatea. Atunci când apar termeni precum „rachete balistice” sau „scut integrat”, mintea începe să construiască scenarii extreme.

Nu este vorba despre un dramatism gratuit, ci despre un mecanism de supraviețuire. Creierul uman este construit să observe pericolul înaintea confortului.

În spațiul public, această anxietate poate fi amplificată de titlurile alarmiste, imaginile din zonele de conflict și comentariile polarizate. În logica psihologiei soluțiilor, frica poate fi gestionată prin orientarea către măsuri concrete, pași ușor de înțeles și parteneriate care pot fi verificate.

Ușurarea: sentimentul că „nu suntem singuri”

Pentru mulți români, consolidarea rețelei de apărare antiaeriană, prin sisteme cu rază scurtă și medie de acțiune, precum și colaborarea cu NATO pentru protejarea spațiului aerian transmit un mesaj important: „nu suntem singuri”.

Aici intervine ceea ce psihologia numește „sprijin perceput” – sentimentul că există resurse, instituții și aliați la care oamenii se pot raporta.

Sprijinul perceput poate reduce nivelul de stres chiar înainte ca efectele tehnice ale măsurilor să poată fi evaluate pe termen lung. În termeni simpli, oamenii respiră mai ușor atunci când simt că există o plasă de siguranță.

Neîncrederea și teama de escaladare

O altă reacție este neîncrederea. O parte a populației privește astfel de inițiative prin prisma costurilor, a transparenței și a unui posibil risc de escaladare.

Neîncrederea poate avea două forme. Una este sănătoasă și îi determină pe oameni să ceară explicații și responsabilitate din partea autorităților. Cealaltă este alimentată de zvonuri, informații neverificate și interpretări alarmiste.

Psihologia soluțiilor propune întrebări practice: care este obiectivul scutului, ce rol va avea România, ce mecanisme de comandă și control vor fi folosite și care sunt limitele unei astfel de colaborări?

O comunicare publică limpede și constantă poate reduce spațiul în care apar panica și speculațiile.

Mândria națională și identitatea colectivă

Pentru o parte a populației, cooperarea regională și integrarea în sistemele NATO întăresc imaginea României ca stat capabil să ia decizii strategice și să joace un rol important în regiune.

Identitatea colectivă contează. Atunci când oamenii simt că țara are o direcție clară și instituții competente, sentimentul de neputință se diminuează.

În același timp, această identitate este sensibilă la percepția unei implicări prea mari. De aici apar discuțiile, adesea încărcate emoțional, despre suveranitate, rolul regional al României și prioritățile interne.

Structura oferă stabilitate

Psihologia soluțiilor nu presupune un optimism naiv, ci o formă de igienă mentală: separarea faptelor de interpretări, limitarea consumului de surse care exploatează frica, discuții calme în familie despre preocupările reale și revenirea la lucrurile pe care fiecare persoană le poate controla.

Un scut integrat și consolidarea apărării antiaeriene nu elimină toate temerile. Ele oferă însă o structură bazată pe cooperare, tehnologie, proceduri și alianțe.

Iar pentru psihicul colectiv, spune psihologul Radu Leca, structura poate însemna stabilitate.