Deficitul scade semnificativ, puterea de cumpărare crește. Economiștii spun că putem să ne bucurăm doar dacă și la finalul anului vom avea aceste rezultate

Statul a redus cheltuielile semnificativ în acest an fără să oprească investițiile și, în același timp, are încasări mai mari, inclusiv din fonduri europene. Sunt urmări ale măsurilor de austeritate. În paralel, însă, statisticile evidențiază că puterea de cumpărare a românilor a crescut și a ajuns la 78% din media Uniunii Europene. Economiștii atrag agenția că nu este cazul să ne bucurăm decât dacă și la finalul anului vom avea astfel de rezultate.

Deficitul bugetar a scăzut în primele cinci luni ale acestui an semnificativ, cu 40%. Asta înseamnă că statul a încasat mai mult și a reușit să reducă serios cheltuielile, fără să oprească investițiile. A contat și utilizarea mai eficientă a fondurilor europene. Anul trecut, deficitul era de 64 de miliarde la finalul lunii mai, acum a fost de doar 36 de miliarde.

Cristian Păun – profesor de economie: Statul cheltuiește mai puțin, mai ales pe zona de salarii, ceea ce nu este neapărat rău. Trebuia însă ca această reducere să apară prin reforme. Doar așa putem avea garanția că este sustenabilă această scădere.

Ilie Bolojan – prim-ministru interimar: Principalele discuții purtate în această perioadă au fost legate de componenta de investiții, și anume de păstrarea pe componenta de grant a investițiilor care nu au un grad redus de realizare, deci care prezintă un risc minim de a nu fi finalizate.

Guvernul susține că această evoluție este importantă și pentru credibilitatea României în fața investitorilor, a agențiilor de rating și a instituțiilor europene. Datele provizorii ale Institutului Național de Statistică arată că în România prețurile sunt, în medie, cu 35% sub nivelul european. Iar puterea de cumpărare a românilor continuă să crească: a ajuns la 78% din media Uniunii Europene, peste Bulgaria și Ungaria.

Cristian Păun – profesor de economie: Bunăstarea crește în România ca umare a doi factori – investițiile masive făcute de companiile multinaționale și 2) integrarea noastră în UE, care a însemnat comerț mai liber. Cea mai mare parte a acestei bunăstări rămâne concentrată în zona București, în zona orașelor mari, din păcate mediul rural este departe de această medie.

Adrian Negrescu – analist economic: Prețurile nu sunt mari, raportate la media europeană, însă trebuie să le raportăm direct la salarii. Ei și atunci intervine o mare problemă, salariile din România nu sunt atât de mari încât să absoarbă normal, fără probleme, aceste creșteri de prețuri pe care le-am avut în ultimii 2 ani de zile.

Economiștii atrag atenția că toată lumea va simți efectele acestor rezultate dacă ele se vor confirma și consolida în a doua parte a anului.