Unul din trei copii din România spune că își dorește mai mult timp cu familia, nu mai multe aplicații sau gadgeturi, ci timp real petrecut împreună. Este unul dintre cele mai puternice semnale transmise de un studiu realizat de Salvați Copiii, care arată o copilărie tot mai încărcată, mai obosită și mai dependentă de ecrane.

Psihologul Radu Leca explică de ce stările de nervozitate, certurile nu rămân doar la nivel de cuvinte, ci se resimt direct în corp. O dispută aprinsă poate activa sistemul de alarmă al organismului, afectând somnul, digestia și capacitatea de revenire emoțională.

Somnul și digestia nu sunt două procese separate, iar ceea ce facem zi de zi — de la ora la care ne trezim până la ce mâncăm — poate influența direct cât de bine ne odihnim. Iar datele recente arată că problema nu e deloc una minoră, inclusiv în România. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, peste 30% dintre români au probleme legate de somn, de la insomnie la odihnă de slabă calitate. În paralel, studiile europene arată că tulburările digestive — balonare, constipație, reflux — afectează aproximativ 20-25% din populație. Specialiștii spun că aceste două probleme sunt adesea legate. Organismul funcționează după ritmuri circadiene, un fel de „program intern” care reglează atât somnul, cât și digestia. Când acest ritm este dat peste cap — de exemplu, prin ore diferite de culcare sau trezire — apar dezechilibre. Studiile citate de publicații medicale arată că persoanele cu program haotic au un risc cu până la 30% mai mare de probleme digestive. Dimineața, nivelul de cortizol crește natural și „pornește” organismul, inclusiv digestia. Dacă programul de somn este instabil, de exemplu dormim mult în weekend și puțin în timpul săptămânii, acest mecanism este perturbat. Rezultatul: digestie lentă, disconfort și chiar probleme cronice. Cercetările recente arată că lipsa somnului afectează microbiomul, adică echilibrul bacteriilor din intestin. Acest lucru poate duce la inflamație, digestie dificilă și chiar probleme de imunitate. Practic, nopțile pierdute nu afectează doar energia de a doua zi, ci și sănătatea pe termen lung. Specialiștii recomandă câteva lucruri clare: trezirea la aceeași oră în fiecare zi, mic dejun bogat în fibre, hidratare imediat după trezire și mișcare ușoară după masă. Aceste obiceiuri simple pot regla atât digestia, cât și somnul. Într-un context în care stresul, programul haotic și alimentația dezechilibrată sunt tot mai frecvente, relația dintre somn și digestie devine esențială. Nu e doar o chestiune de confort, ci una de sănătate: somnul prost afectează digestia, iar digestia dezechilibrată afectează somnul — un cerc care, odată început, e greu de întrerupt.

Ashwagandha este rădăcina plantei Withania somnifera. Aceasta poate ajuta la reducerea stresului prin scăderea nivelului de cortizol, un hormon care crește în situații stresante, notează health.com.

Trecerea la ora de vară nu înseamnă doar „o oră pierdută", ci un adevărat șoc pentru ceasul nostru biologic. În România, unde stresul cotidian și orele suplimentare ne-au transformat deja într-o națiune privată de odihnă, această schimbare vine să pună paie pe foc. Dar cercetările recente arată că marea greșeală pe care o facem nu este neapărat că dormim prea puțin, ci faptul că ne forțăm trezirea exact când organismul nostru are cea mai mare nevoie de liniște.

Un nou studiu arată că dormitul cu 11 minute mai mult în fiecare noapte, 4,5 minute suplimentare de mers rapid și consumul a aproximativ 50 g de legume în plus pe zi pot reduce semnificativ riscul unei persoane de a suferi un infarct.

Dormi bine, trăieşti mai bine. Aproape jumătate dintre adulţi au probleme cu somnul. Îl strică şi ecranele, şi stilul de viaţă. S-a scurtat cu o oră, în ultimii 10 ani. Cei care dorm prost pot ajunge şi la accidente şi boli, inclusiv la obezitate. Să numeri oile nu ajută, dar există alte soluţii. Acum sunt decontate şi investigaţiile, şi terapiile pentru tulburări de somn.

Psihologul Radu Leca explică felul în care insomnia afectează nu doar persoana care nu doarme, ci întreaga dinamică a familiei – de la relația de cuplu și climatul emoțional din casă până la identitatea și echilibrul interior al femeii.