Kyiv Post: Legea care ar putea bloca retragerea trupelor americane din România şi din alte ţări de pe flancul estic

O alianţă bipartită formată din personalităţi din domeniul Apărării din Congresul american intenţionează să blocheze planul controversat al administraţiei Trump de a retrage trupele din România şi din alte avanposturi NATO, potrivit unor surse din legislativul american citate de Kyiv Post.

Congresmenii americani intenţionează să prezinte în zilele următoare o lege care ar bloca efectiv retragerea trupelor americane din Europa.

Conflictul iminent vine după ce Pentagonul a confirmat planul de a întrerupe rotația trupelor în România. Criticii au calificat imediat această mișcare ca fiind un cadou pentru Vladimir Putin.

Într-o declarație acordată sâmbătă publicației Kyiv Post, doi consilieri de rang înalt din Senat, familiarizați cu eforturile din partea Congresului, au descris decizia Pentagonului ca fiind o „gafă strategică” masivă care subminează în mod direct postura de descurajare a NATO într-un moment în care tensiunile cu Rusia sunt la apogeu.

Revolta republicanilor

Cea mai puternică opoziție este condusă de republicanii de top din domeniul Apărării, ceeace arată dezacordul profund pe care mișcarea l-a provocat în cadrul sistemului de securitate națională al partidului. Liderii ambelor comisii pentru servicii armate – senatorul Roger Wicker (republican din Mississippi) și congresmanul Mike Rogers (republican din Alabama) – au criticat decizia Pentagonului, numind-o „necoordonată și direct în contradicție cu strategia președintelui”. Nu au fost singurii. Congresmanul Mike Turner (republican din Ohio), care conduce delegația SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, s-a alăturat rapid corului. Iar vineri seară, senatorul Thom Tillis (republican din Carolina de Nord) și-a adăugat vocea, concentrându-se pe bruschețea deciziei.

„Reducerea prezenței noastre în România sfidează o strategie solidă”, a declarat Tillis. „România a fost un aliat solid timp de aproape 30 de ani, investind miliarde pentru a consolida NATO.” El a lansat o ultimă replică directă: „Nu ar trebui să-i luăm prin surprindere pe aliații Americii.” Reacția coordonată a republicanilor marchează un moment rar de sfidare a politicii militare a administrației – sugerând o îngrijorare profundă că retragerea va degrada influența și securitatea SUA în Europa.

Timpul se scurge. Potrivit unor oficiali occidentali care au informat vineri Kyiv Post, Pentagonul intenționează, de asemenea, să reducă forțele din Bulgaria, Ungaria și Slovacia începând de luna viitoare, în urma acțiunii României.

Democrații sunt gata să dombată administraţia Trump

Democrații, simțind o oportunitate de a proteja o structură critică a alianței, sunt pe deplin de acord. Membrul de rang înalt al Comisiei pentru Forțe Armate din Camera Reprezentanților, Adam Smith (D-WA), a părut să confirme manevra legislativă în timpul unui discurs susținut vineri la Consiliul pentru Relații Externe, prezentând acțiunea Congresului ca o necesitate urgentă.

„Noi, cei din Congres, vom încerca să punem în aplicare măsuri care să îi împiedice să facă acest lucru, pentru că cred că este semnalul exact greșit de trimis lui Putin și aliaților noștri europeni chiar în acest moment”, a spus Smith. Smith nu a ezitat să vorbească despre implicațiile mai ample, avertizând că această mișcare alimentează o tendință izolaționistă periculoasă. „Se reduce cumva la subminarea întregii idei că îi vom arăta lui Putin că nu plecăm nicăieri. Dacă retragem forțe semnificative din Europa de Est, acest lucru subminează acest mesaj”, a subliniat el.

El a atribuit decizia unei ideologii tulburătoare care a prins rădăcini în cadrul administrației. Retragerea, a susținut Smith, „reflectă acea aripă izolaționistă tulburătoare și problematică din Partidul Republican care crede că restul lumii nu merită timpul nostru”.

Frunza de smochin din Indo-Pacific

Pentagonul a încercat să încadreze retragerea ca o „ajustare strategică” logică, necesară pentru a elibera active pentru Indo-Pacific – noul „teatru prioritar” al administrației.

Însă criticii de ambele părți ale culoarului resping această justificare, argumentând că momentul ales nu putea fi mai rău și că aceasta contrazice direct propria mantră a administrației, „pace prin putere”. Veteranul diplomat american Daniel Fried, un arhitect cheie al politicii europene americane de după Războiul Rece, a sugerat într-un interviu acordat Kyiv Post că lupta este departe de a se fi încheiat. „Există întotdeauna o modalitate de a schimba o decizie în lumea lui Trump, bine? Există întotdeauna o modalitate de a face acest lucru. Nimic nu este stabilit”, a remarcat Fried, dând din cap criticilor Congresului. „Cred că președintele Turner și senatorul Wicker au dreptate să continue să insiste asupra acestui lucru.” Comentariile lui Fried sugerează că Congresul are o oportunitate reală de a inversa politica. El și-a exprimat speranța că rezultatul final al revizuirii mai ample a posturii administrației va limita pagubele.