Ministerul Apărării Naționale a fost informat luni despre intenția Statelor Unite de a retrage trupe americane de pe Flancul Estic al NATO, a anunțat ministrul Ionuț Moșteanu, după ce Kyiv Post a relatat pe surse despre această măsură. Decizia face parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării: Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, a transmis încă o dată partenerilor europeni că acum că europenii și-au consolidat poziția pe flancul de est și în general în Europa, au agreat că se vor înarma mai bine, vor da mai multă atenție propriei apărări. SUA se vor uita mai mult spre Indopacific. Vor rămâne în continuare aproximativ 1.000 de soldați americani în România, sistemul de apărare anti-rachetă de la Deveselu își menține integral funcționalitatea, Baza aeriană de la Câmpia Turzii continuă să fie un punct esențial pentru operațiuni aeriene și colaborare aliată. Baza Mihail Kogălniceanu continuă să fie dezvoltată.
Statele Unite își propun să sisteze rotația în Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO: Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România. Deși nu a fost comunicat oficial un număr exact, specialiștii susțin că ar fi vorba despre câteva sute până la o mie de militari, mai exact elemente ale brigăzii din Divizia 101 Aeropurtată de la Mihail Kogălniceanu.
Surse politice au declarat pentru știrile TVR că situația a fost discutată și cu președintele Nicușor Dan.
Șeful statului a transmis pe Facebook că descurajarea amenințărilor de pe flancul estic al NATO este compensată de suplimentarea consistentă de echipament militar și de creșterea prezenței forțelor europene, în deplin acord cu partenerul american. Iar securitatea României nu va fi nicicum diminuată. O confirmă și șefa Comisiei de Apărare din Senat.
Nicoleta Pauliuc, preşedinta Comisiei de Apărare din Senat: Rămânem în continuare un aliat strategic atât pentru NATO, cât și pentru partenerul nostru strategic SUA. Noi ne consolidăm capacitatea de apărare. Am crescut suma dedicată achizițiilor militare la 2,5%.
De altfel, și ministrul Apărării a subliniat că retragerea unei părți a trupelor americane trebuie citită ca un îndemn pentru întărirea forțelor militare române și a cooperării cu partenerii europeni. Opinie împărtășită de analiștii ucraineni.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării: Armata e principala forță de apărare a României, trebuie să continuăm investițiile în echipamente și militarii români. Suntem în discuții cu toți aliații. E bine să avem mai multe trupe în România.
Mihailo Samus, analist militar: Cred că această veste ne dă un impuls și ne motivează să ne construim propriul sistem de securitate european puternic, autonom. Descurajarea nucleară a Europei ar trebui să fie autonomă și suficientă pentru a descuraja Rusia. Rusia nu ar ataca niciodată o Europă puternică.
Măsura nu influențează în mod semnificativ situația militară de pe flancul estic, deși ar putea avea unele efecte politice. Efectivele retrase sunt acel surplus de militari trimiși în România ca răspuns direct la invazia Federației Ruse. Capacitățile strategice ale Statelor Unite în România rămân neschimbate, spun experții.
Sandu Valentin Mateiu, analist militar: Acest început este și sfârșitul. Din acest moment, SUA nu vor mai retrage din ceea ce este esențial, adică situl de la Deveselu, care este și va rămâne apărarea antirachetă a Europei. Avem Câmpia Turzii, unde deja SUA au drone de intelligence și noi o dezvoltăm. Va fi avanpostul de observare a frontierei estice și rămâne pivotul, baza de la Kogălniceanu e esențială pentru SUA, în sensul că de la Kogălniceanu stăpânesc spațiul euro-asiatic.
Presa de peste Ocean a relatat încă din primăvara acestui an că administrația Trump ia în considerare reducerea numărului de militari de pe teritoriul Europei. Inițial, discuțiile vizau reducerea militarilor din România și Polonia. Luna trecută, Donald Trump l-a asigurat pe președintele Nawrocki că trupele americane rămân pe loc. Cu 4,7% din PIB, Polonia este țara membră NATO care alocă cel mai mare buget pentru apărare.
——————————-
Ministerul Apărării Naţionale a fost informat despre intenţia Statelor Unite de a retrage trupe americane de pe Flancul Estic al NATO, a anunțat ministrul Ionuț Moșteanu, după ce informația a apărut din surse în presa de la Kiev și de la noi din țară. Moșteanu a adăugat că a fost înștiințat oficial luni.
Ministrul Apărării a susținut declarații de presă
Declarații ale ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu:
– Nu este vorba despre retragerea trupelor americane, ci despre sistarea rotirii unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO, și în Bulgaria, și în România, în Slovacia, în Ungaria.
– Vor rămâne în continuare aproximativ 1.000 de soldați americani în România, contribuind la descurajarea oricăror amenințări, reprezentând o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională.
– Capacitățile strategice de aici, din România, rămân schimbate. Sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu își menține integral funcționalitatea.
– Baza aeriană de la Câmpia Turzii continuă să fie un punct esențial pentru operațiune aeriene și colaborare aliată.
– Baza Mihail Kogălniceanu continuă să fie dezvoltată. Steagul american va fi în toate aceste trei puncte
– La baza Kogălniceanu va rămâne în continuare un grup de lupta aerian, așa cum a fost, de fapt, și înainte de izbugnirea conflictului din Ucraina.
– Cooperarea între România și Statele Unite ale Americii e consistentă, în continuă dezvoltare,de la rotații la noi forțe, noi capabilități, noi exerciții.
– Statele Unite rămân principalul furnizor de tehnică militară pentru România. Acest lucru va continua. Am primit recent din partea partenerilor americani un sistem avansat de protecție aeriană care va spori capacitatea de apărare împotriva vehiculor aeriene fără pilot.
-Urmează să fie integrat în curând în planurile noastre operaționale.
-Le mulțumesc partenerilor americani pentru contribuția constată la securitatea flancului estic și pentru sprijinul acordat prin consolidarea capacităților defensive ale României și ale aliaților pe acest flanc estic.
-Parteneriatul nostru strategic este solid, predictibil, de încredere. Vreau să precizez că Armata Română e principala forță de apărare a Românieiși trebuie să continuăm investițiile în echipamente, investițiile în militarii români. Ei sunt, cum spuneam, principala garanție pentru securitatea României.
– Avem aliați buni, aliați solizi, lucrăm alături de dânșii, ne apărăm împreună cu dânșii, însă, din nou, repet, fiecare stat își ajustează prioritățile strategice din când în când și asta este un lucru absolut normal.
– De-aia, principala forță pentru apărarea securității României și asiguranței fiecărui cetățean este Armata Română și insist pe acest lucru pentru că viitorul trebuie să fie în mâinile fiecăruia dintre noi.
-Mâine, că vorbim de aliați, mâine merg la Sibiu și Cincu împreună cu noua ministra apărării din Franța. Franța este Framework Nation, este cea care are cele mai multe trupe pe teritoriul României.
-Există în această perioadă, se desfășoară cel mai mare exercițiu NATO de anul acesta din România. Partenerii francezi sunt principala forță de la Cincu.
-Prima vizită a doamnei, a ministrei franceze în nou mandat este în România.
-Rămân în jur de 900 – 1000 de soldați americani în România, un pic peste nivelul dinaintea începerii războiului din Ucraina
-România rămâne o țară sigură. SUA rămân aici, cu aproximativ 1.000 de soldați. Ceilați aliați rămân aici, alături de noi, avem exerciții în continuare.
-Echipele efective de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura schimbare este la Mihail Kogălniceanu, cu rotația.
– Aș fi vrut să nu fie așa, însă cămașa este întotdeauna mai aproape de corp decât haina, și fiecare țară își stabilește propria strategie. Este un lucru predictibil pe care îl așteptam. De aceea spun că trebuie să investim în Armata Română.
– Așteptarea să avem armate întregi străine pe teritoriul nostru să ne apere este nerealistă.
Potrivit MApN, printre elementele brigăzii americane care urmează să înceteze rotațiile în Europa se află și forțe destinate României, amplasate la baza Mihail Kogălniceanu.
Autoritățile române subliniază că decizia era așteptată și că țara noastră se află în contact permanent cu partenerul strategic american.
Ministerul precizează că redimensionarea forțelor SUA este un efect al noilor priorități anunțate de administrația prezidențială americană încă din luna februarie.
Totodată, măsura ține cont de consolidarea prezenței și activității NATO pe Flancul Estic, care permite Statelor Unite să-și ajusteze postura militară în regiune.
Decizia Washingtonului vizează sistarea rotației unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO.
Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne în continuare dislocați pe teritoriul României, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând, potrivit MApN, o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională.
Urmărește-ne pe Google News
