BBC: Românii duși în Congo, recrutați cu salarii lunare de 5.000 de dolari. TVR, citată de presa britanică

A fost o săptămână umilitoare pentru aproape 300 de mercenari români recrutați pentru a lupta de partea armatei în Congo. Predarea lor în urma unui asalt al rebelilor asupra orașului Goma din estul țării a spulberat și visele celor care s-au înrolat pentru a câștiga bani mulți. BBC a văzut contracte care arată că acești soldați angajați erau plătiți cu aproximativ 5.000 de dolari pe lună, în timp ce recruții militari obișnuiți primesc în jur de 100 de dolari, sau uneori nu sunt plătiți.

Românii au fost contractați pentru a ajuta armata să lupte împotriva rebelilor M23 susținuți de Rwanda, care spun că luptă pentru a proteja drepturile minorității etnice Tutsi din Congo.

Când ofensiva asupra Goma a început duminică seara, românii au fost nevoiți să se refugieze la o bază ONU de menținere a păcii.

„Rebelii M23 au fost sprijiniți de trupe și echipamente militare de ultimă generație din Rwanda și au reușit să ajungă la pozițiile noastre din jurul orașului Goma”, a declarat luni Constantin Timofti, descris drept coordonator al grupului, la postul naţional de televoziune din România.

„Armata națională a renunțat la luptă și am fost nevoiți să ne retragem”.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al României, Andrei Țărnea, a declarat pentru BBC că au urmat negocieri „complexe”, în urma cărora M23 a predat luptătorii români – pe care i-a descris drept angajați privați ai guvernului congolez, aflați într-o misiune de instruire a armatei – către Rwanda.

Goma se află chiar la granița cu Rwanda, iar mercenarii au fost filmați de jurnaliști în timp ce treceau granița, supunându-se perchezițiilor corporale și altor controale.

Înainte de a trece granița, o înregistrare telefonică îl arată pe comandantul M23, Willy Ngoma, certându-l pe unul dintre români în limba franceză, spunându-i să stea la pământ, să-și încrucișeze picioarele și să-și pună mâinile deasupra capului.

L-a întrebat despre pregătirea sa militară – a fost cu Legiunea Străină Franceză, i-a răspuns românul.

„Te-au recrutat cu un salariu de 8.000 de dolari pe lună, mănânci bine”, a strigat Ngoma, subliniind disparitatea dintre acesta și salariul unui recrut al armatei congoleze.

„Noi luptăm pentru viitorul nostru. Nu veniți aici pentru aventură”, a avertizat el.

Nu este clar de unde a obținut Ngoma cifra de 8.000 de dolari, dar contractul prezentat BBC de un fost mercenar român în octombrie detalia faptul că „remunerația strict confidențială” pentru personalul superior începea de la 5.000 de dolari pe lună în timpul serviciului activ și de la 3.000 de dolari în perioadele de concediu.

Acordul conturează o „perioadă nedeterminată” de serviciu, contractorii fiind programați să ia o pauză de o lună după fiecare trei luni de desfășurare.

 BBC a întâlnit un fostul mercenar la Bucureşti, unde efectua o investigaţie asupta Asociației RALF, despre care un grup de experți ONU spune că este o întreprindere românească cu „foști români din Legiunea Străină Franceză”.

Ea este condusă de Horațiu Potra, un român care se descrie ca instructor militar.

În iunie, în timp ce jurnaliştii BBC se aflau în Goma, au observat astfel de mercenari la punctele de control și în oraș, lucrând în strânsă colaborare cu armata.

În ultimii trei ani, alții au raportat că i-au văzut conducând trupele congoleze în vehicule ale armatei.

„Când au sosit, toată lumea s-a referit la ei ca fiind ruși”, a declarat pentru BBC Fiston Mahamba, cofondator al grupului de dezinformare Check Congo.

„Cred că acest lucru a fost legat de grupul de mercenari ruși, Wagner, cu prezență în mai multe țări africane”.

Asociația RALF ar putea lucra, de asemenea, în întreaga Africă – contractul său stipula că are diverse „locații operaționale”, inclusiv „Burkina Faso, Congo, Coasta de Fildeș, Niger, Senegal, Sierra Leone, Gambia și Guineea”.

Experții ONU spun că două companii militare private au fost angajate pentru a-și consolida forțele în 2022, la scurt timp după ce M23 s-a regrupat și a început să captureze teritorii în Kivu de Nord.

Provincia a fost instabilă timp de decenii, numeroase miliții operând acolo pentru a face bani din mineralele sale, cum ar fi aurul și coltanul – utilizate pentru a produce baterii pentru vehicule electrice și telefoane mobile.

Prima firmă care a semnat contractul a fost Agemira RDC, condusă de Olivier Bazin, un cetățean franco-congolez. Potrivit experților, această societate a angajat cetățeni bulgari, belaruși, georgieni, algerieni, francezi și congolezi.

Un al doilea contract a fost semnat între Congo Protection, o societate congoleză reprezentată de Thierry Kongolo, și Asociatia RALF.

Potrivit experților ONU, contractul preciza că Asociatia RALF avea expertiză și o vastă experiență în furnizarea de servicii de gestionare a securității.

Aceasta urma să asigure pregătirea și instruirea trupelor congoleze pe teren prin intermediul unui contingent de 300 de instructori, mulți dintre ei români.

În iulie, când jurnaliştii au discutat cu Potra despre gradul de implicare a grupului său pe teren și dacă acesta s-a angajat în lupte, acesta a spus „Trebuie să ne protejăm. Dacă M23 ne atacă, ei nu ne vor spune pur și simplu: „Oh, sunteți doar instructori – plecați acasă”.”

Un fost mercenar, în vârstă de 40 de ani, a declarat pentru BBC, sub protecţia anonimatului, că a demisionat pentru că era nemulțumit de modul în care funcționa Asociația RALF.

El a spus că românii au făcut mult mai mult pe teren în provincia Kivu de Nord: „Doar un număr foarte mic dintre noi au fost de fapt formatori.

„Am lucrat în schimburi lungi, de până la 12 ore, păzind poziții cheie în afara orașului Goma”.

El a susținut că plata nu merita riscurile pe care trebuiau să și le asume contractorii militari.

„Misiunile erau dezorganizate, iar condițiile de muncă erau proaste. Românii ar trebui să nu mai meargă acolo pentru că este periculos.”

El a susținut, de asemenea, că nu au fost efectuate verificări adecvate, iar unii dintre recruții români nu aveau pregătire militară – citând ca exemplu faptul că unul dintre foștii săi colegi era pompier.

Guvernul congolez nu a răspuns solicitării BBC de a comenta afirmaţiile fostului mercenar.

Familia lui Vasile Badea, unul dintre cei doi români care au fost uciși în februarie anul trecut când un convoi militar a fost prins în ambuscadă de luptătorii M23 în drum spre Sake, un oraș de pe linia frontului de lângă Goma, a declarat pentru BBC că acesta fusese ofițer de poliție.

În vârstă de 46 de ani, acesta își luase un an sabatic din poliție și a acceptat să meargă în Congo pentru salariul avantajos oferit.

Polițistul se chinuia să plătească un apartament pe care tocmai îl achiziționase și avea nevoie de mai mulți bani.

Mulți alți români au fost atrași de perspectiva unui loc de muncă bine plătit.

În octombrie, jurnaliştii BBC au  întâlnit în Bucureşti, un bărbat, care se întorsese acasă în căutarea mai multor recruți pentru a merge la Goma. Avea o pregătire militară și făcuse misiuni NATO în Afganistan cu armata română.

„Suntem foarte ocupați încercând să găsim 800 de oameni care trebuie să fie pregătiți mental pentru slujbă și să știe cum să lupte”, a declarat recrutorul de mercenari pentru BBC.

El a spus că nu lucrează pentru Asociația RALF, dar a refuzat să spună la ce unitate lucrează.

„Recruții vor fi plasați în posturi corespunzătoare nivelului lor de pregătire, câștigând între 400 și 550 de dolari pe zi”, a explicat el.

Întrebat despre procesul de recrutare, el a subliniat confidențialitatea acestuia.

„Astfel de locuri de muncă nu sunt publicate nicăieri”, a spus el, adăugând că au fost preferate rețele precum WhatsApp.

Le-a arătat un grup de WhatsApp în care erau înscrişi peste 300 de români, dintre care mulți erau foști militari.

În luna iunie a anului trecut, Yolande Makolo, purtătorul de cuvânt al guvernului din Rwanda, a criticat prezența mercenarilor în estul Congo, afirmând că aceasta reprezintă o încălcare a Convențiilor de la Geneva, care interzic utilizarea de combatanți angajați.

În replică, purtătorul de cuvânt al guvernului congolez, Patrick Muyaya, a respins ceea ce a numit plângerea veșnică a Rwandei.

„Avem instructori care vin să ne antreneze forțele militare pentru că știm că avem această situație urgentă”, a declarat el pentru BBC.

Dar un soldat congolez și-a exprimat consternarea cu privire la strategia armatei.

„Plata este nedreaptă. Când vine vorba de lupte, noi suntem cei trimiși primii în prima linie”, a declarat el pentru BBC sub rezerva anonimatului.

„Ei [mercenarii] vin doar ca întăriri”.

El a confirmat că salariul său a fost stabilit la aproximativ 100 de dolari pe lună, dar a fost adesea întârziat sau nu a fost plătit deloc.

În urmă cu o săptămână, a confirmat jurnaliştilor că este încă staționat în Kibati, lângă Goma, unde armata are o bază.

„Lucrurile stau foarte rău”, a spus el.