Când divorțul se mută în portofel: suferința care nu se vede. Radu Leca explică ce înseamnă depresia financiară după despărțire

Divorț/Foto: Profimedia Images
15 January 2026, 14:48 (actualizat 15 January 2026, 14:49)

Psihologul Radu Leca atrage atenția asupra unui fenomen puțin vizibil, dar extrem de apăsător: depresia financiară care apare după divorț. Dincolo de calcule, facturi și rate, este vorba despre doliu, stres cronic și pierderea siguranței, un proces care afectează profund sănătatea emoțională și capacitatea de adaptare a celor care trec printr-o separare.

Depresia financiară de după divorț este genul de suferință care nu se vede mereu din exterior, pentru că poartă o mască „practică”: facturi, rate, chirie, împărțirea bunurilor, cheltuieli cu copiii, avocați, mutări. Psihologul Radu Leca explică faptul că, dincolo de aceste calcule, în interior se instalează doliul și stresul cronic. Când banii devin o grijă permanentă, creierul intră în modul de supraviețuire: scade răbdarea, se pierde concentrarea, crește iritabilitatea, iar somnul devine un lux. Peste toate se așază rușinea: „Cum am ajuns aici, eu care mă descurcam?”. „Nu ești slab, ești în plin proces de recalibrare”, subliniază specialistul.

După divorț, pierderea nu este doar a relației, ci și a sistemului care ținea viața în echilibru. Este de părere psihologul Radu Leca că, atunci când dispar costurile împărțite, rolurile clare și predictibilitatea, totul se rearanjează brutal: un singur venit, o singură persoană care face totul, o singură minte care ține evidența.

De aici apare combinația stranie de eliberare și panică. „Respir mai liber, dar parcă am o piatră în stomac”, spun mulți dintre cei aflați în această etapă.

Din punct de vedere psihologic, „depresia financiară” este un amestec de anxietate, depresie și epuizare. Psihologul explică faptul că banii activează nevoi de bază precum siguranța și controlul. Când acestea se clatină, mintea produce scenarii-catastrofă: „Dacă nu mă descurc?”, „Dacă pierd casa?”, „Dacă copiii suferă?”.

Nu este dramatism, ci un sistem nervos care încearcă să prevină pericolul. „Mintea mea vrea să mă apere, dar o voi învăța să mă și odihnească”, este una dintre concluziile formulate de specialist.

Un alt ingredient dureros este comparația. Radu Leca arată că, după divorț, unii oameni trăiesc sentimentul unei „căderi sociale”: alt cartier, alt stil de viață, mai puține ieșiri și mai multe calcule. Presiunea de a păstra aparențele amplifică rușinea, iar rușinea se hrănește din tăcere.

În realitate, divorțul este una dintre cele mai costisitoare tranziții emoționale și financiare. „Nu e o rușine să o iei de la capăt; e un act de curaj.”

Există și o dimensiune profund identitară. Psihologul Radu Leca explică faptul că, în cuplu, rolurile sunt clare, iar după divorț ele se destramă. Fără o plasă de siguranță, fiecare pas pare riscant. „Uneori, depresia financiară nu e despre cifre, ci despre pierderea sentimentului de protecție”, spune el. „Încep să-mi construiesc plasa mea, nod cu nod.”

În acest context, specialistul recomandă separarea clară a problemei financiare de suferința psihologică. Este de părere psihologul că o factură nu este o sentință despre valoarea personală, iar un buget nu este un verdict, ci un instrument. „Nu sunt mai puțin pentru că am mai puțin; sunt în reorganizare.”

Un pas esențial este recâștigarea controlului zilnic, chiar și prin gesturi mici. Psihologul ne sfătuiește să ieșim din generalizări și să ne concentrăm pe concret: o cheltuială notată, un abonament renegociat, o listă de priorități. Aceste gesturi nu rezolvă totul, dar readuc sentimentul de autor. „Nu controlez tot, dar controlez următorul pas.”

Relația cu banii după divorț are nevoie și de blândețe. Radu Leca subliniază că nu există un buton de resetare emoțională. Zilele fără energie, vinovăția sau plânsul sunt parte din doliu și adaptare. „Mă vindec încet, dar mă vindec pe fundația mea”, explică psihologul.

Sprijinul social rămâne esențial. Psihologul avertizează că depresia financiară izolează, însă exact atunci este nevoie de oameni. Nu neapărat pentru soluții, ci pentru reglare emoțională. „Nu trebuie să duc totul singur ca să fiu puternic”, este unul dintre mesajele-cheie.

În paralel, redefinirea prosperității devine vitală. Este de părere psihologul Radu Leca că, după divorț, prosperitatea înseamnă și pace, somn, stabilitate, limite sănătoase. Pentru cei cu copii, fiecare pas de organizare este și un mesaj educativ. „Îmi cresc viața ca pe o plantă: puțin în fiecare zi.”

Atunci când depresia se adâncește — prin izolare severă, insomnii, atacuri de panică sau lipsă de speranță — psihologul recomandă ajutorul profesionist: psihoterapie, consiliere medicală sau financiară. „Ajutorul nu mă micșorează; mă susține să cresc din nou.”

În final, Radu Leca concluzionează că divorțul poate lăsa un gol financiar, dar nu trebuie să lase un gol de demnitate. Supraviețuirea de azi poate deveni stabilizare mâine și direcție mai târziu. „Nu sunt definit de această etapă; sunt omul care trece prin ea și o transformă.”

7 întrebări de reflecție la final de articol.

  1. Care este cea mai mare frică financiară a mea acum și ce parte din ea e fapt, respectiv scenariu?
  2. Ce cheltuială mică pot reduce săptămâna asta fără să-mi stric complet calitatea vieții?
  3. Ce înseamnă pentru mine „siguranță” în următoarele 3 luni, nu în următorii 10 ani?
  4. Ce resursă am ignorat din rușine (un prieten, o consiliere, o renegociere, un drept legal)?
  5. Cum îmi vorbesc când fac o greșeală financiară și cum aș vrea să-mi vorbesc de acum înainte?
  6. Ce abilitate practică (buget, negociere, venit suplimentar, organizare) ar avea cel mai mare impact dacă aș lucra la ea 30 de zile?
  7. Ce semn mic îmi va arăta că sunt pe drumul bun, chiar dacă nu s-au rezolvat încă toate?
Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite