Mănânci pe fugă? Mestecatul nu ajută doar digestia. Are și efecte surprinzătoare asupra creierului

Mestecatul nu ajută doar digestia. Cercetările arată că felul în care mestecăm poate influența senzația de sațietate, nivelul de atenție, stresul și chiar sănătatea creierului pe măsură ce îmbătrânim. Mai mult, unele studii indică o legătură între sănătatea dentară precară și un risc mai mare de declin cognitiv, demență și boala Alzheimer, scrie BBC.

Ideea că alimentele trebuie mestecate bine nu este nouă. La începutul secolului XX, nutriționistul american Horace Fletcher, supranumit „Marele Mestecător”, susținea că mâncarea trebuie mestecată până devine aproape lichidă. Deși recomandările sale erau extreme, cercetătorii spun astăzi că, în unele privințe, Fletcher avea dreptate.

Prima etapă a digestiei începe în gură

La nivel de bază, mestecatul rupe alimentele în particule mai mici și le amestecă cu saliva, astfel încât să poată fi înghițite mai ușor. Este, practic, prima etapă a digestiei.

Prin mestecare crește producția de salivă și de enzime digestive, precum amilaza, care ajută la descompunerea alimentelor. În același timp, mestecatul pregătește intestinul și pancreasul să secrete sucurile necesare procesării hranei. Specialiștii avertizează că, dacă mâncarea nu este mestecată suficient, sistemul digestiv nu este pregătit să o prelucreze eficient.

De ce mâncarea bine mestecată se digeră mai ușor

Când alimentele sunt fragmentate în bucăți mici, suprafața lor crește, iar sucurile digestive pot acționa mai eficient. Acest lucru este important și pentru sănătatea intestinului.

Particulele mari de mâncare pot rămâne mai mult timp în tubul digestiv, unde sunt fermentate de microorganisme. Rezultatul poate fi apariția balonării, senzației de prea plin, constipației sau altor disconforturi digestive.

Mestecatul poate ajuta și la controlul poftei de mâncare

Mai multe studii arată că mestecatul mai îndelungat poate contribui la o absorbție mai bună a nutrienților și la o senzație de sațietate mai puternică. Într-un studiu realizat pe migdale, cercetătorii au observat că persoanele care au mestecat mai mult au eliminat mai puțină grăsime, semn că organismul a absorbit mai bine energia din alimente.

Un alt studiu a arătat că participanții care au mestecat o bucată de pizza de 40 de ori, față de 15 ori, au simțit mai puțină foame după masă. Explicația ține și de hormonii care controlează apetitul: organismul are nevoie de aproximativ 20 de minute pentru a transmite creierului semnalul că s-a săturat. Mestecatul mai lent oferă acest timp.

Alimentele solide satură mai bine decât cele lichide

Specialiștii recomandă consumul de alimente cu textură, care obligă la mestecare. De exemplu, o portocală oferă o experiență diferită față de un pahar de suc de portocale, iar alimentele mai consistente, precum fulgii de ovăz sau semințele, pot contribui la o senzație de sațietate mai mare decât produsele foarte moi sau lichide.

Textura alimentelor influențează felul în care simțim că ne-am săturat și poate fi utilă pentru persoanele care încearcă să își reducă aportul alimentar.

Legătura surprinzătoare dintre mestecat și creier

Cercetătorii vorbesc tot mai mult despre o posibilă „axă mușcătură-creier”, adică o legătură între masticație și sănătatea cerebrală. Pierderea dinților a fost asociată, în mai multe studii, cu un risc mai mare de Alzheimer și demență.

Într-un studiu realizat pe peste 28.500 de persoane de peste 50 de ani din 14 țări europene, participanții cu o capacitate bună de mestecare sau cei fără proteze au obținut rezultate mai bune la testele cognitive. Aceștia au avut performanțe mai bune la memoria verbală, fluența verbală și abilitățile numerice.

Cum ar putea mestecatul să ajute memoria

O posibilă explicație este legătura dintre aparatul masticator și hipocamp, zona creierului implicată în învățare și formarea amintirilor. Hipocampul este una dintre primele regiuni afectate în boala Alzheimer.

O altă ipoteză este că mestecatul ar crește fluxul de sânge către creier. „Teoria este că mestecatul funcționează ca o pompă, pompând sânge spre creier”, explică Mats Trulsson, profesor la Karolinska Institutet din Suedia. Acest mecanism ar putea contribui la menținerea creierului activ și mai bine oxigenat.

Mestecatul poate crește atenția, dar efectul este scurt

Unele cercetări au arătat că mestecatul gumei poate îmbunătăți ușor atenția în timpul unor sarcini cognitive solicitante. Un studiu a indicat o creștere cu aproximativ 10% a nivelului de alertă în timpul unor teste, iar altul a observat o îmbunătățire de aproape 20% la tineri care trebuiau să rezolve simultan mai multe sarcini pe computer.

Totuși, efectul pare să fie temporar. Specialiștii spun că beneficiul nu durează, probabil, mai mult de 15-20 de minute.

Poate reduce stresul, dar dovezile sunt încă amestecate

Mestecatul poate avea și un efect calmant. Într-un studiu realizat pe studenți la asistență medicală înaintea examenelor, cei care au mestecat gumă cel puțin 30 de minute pe zi au raportat niveluri mai scăzute de stres, anxietate și depresie.

Alte studii au arătat efecte similare la pacienți înaintea unor intervenții medicale. Totuși, cercetătorii atrag atenția că dovezile nu sunt uniforme. În unele situații, mestecatul nu a redus semnificativ anxietatea sau stresul.

Nu există un număr magic de mestecări

Deși beneficiile mestecatului sunt tot mai studiate, experții nu recomandă extreme. Nu există un număr universal de mestecări pentru fiecare înghițitură.

Recomandarea specialiștilor este simplă: mâncarea trebuie mestecată într-un ritm normal, până când poate fi înghițită ușor. Cu alte cuvinte, nu este nevoie să numărăm fiecare mișcare a maxilarului, ci să mâncăm mai atent, mai lent și să ne bucurăm de mâncare.