CNN. Statul pe scaun toată ziua poate ucide. De ce este atât de periculos

Ore întregi petrecute pe scaun, în fața unui ecran, au devenit rutina zilnică pentru milioane de oameni. La prima vedere pare doar o consecință a muncii moderne, dar corpul resimte această nemișcare mult mai profund decât credem.

Statul prelungit pe scaun afectează sănătatea mai mult decât ne imaginăm, avertizează jurnalista NPR Manoush Zomorodi, autoarea volumului „Body Electric: The Hidden Health Costs of the Digital Age and New Science to Reclaim Your Well-Being”. Ea spune că modul în care folosim tehnologia ne ține captivi în fața ecranelor și ne face să ignorăm semnalele transmise de propriul corp, scrie CNN.

De ce statul pe scaun ne afectează atât de mult

Manoush Zomorodi explică faptul că statul pe scaun are efecte directe asupra organismului. Mușchii picioarelor au nevoie de stimulare pentru a ajuta corpul să regleze nivelul de glucoză și grăsimi din sânge și pentru a susține circulația oxigenului către creier. Din acest motiv, simplul fapt că lucrăm la un birou în picioare nu este suficient.

Un alt efect este comprimarea diafragmei. Când stăm mult timp așezați, respirația profundă devine mai dificilă. În același timp, atunci când suntem concentrați ore întregi pe ecran, ajungem să ignorăm semnalele corpului.

Organismul poate cere o pauză, dar mintea este prea prinsă de ce se întâmplă în exterior pentru a mai asculta.

Experimentul care a atras 23.000 de oameni

Pentru a testa efectele pauzelor de mișcare, NPR a colaborat cu Keith Diaz, fiziolog la Columbia University Medical Center. Participanții au fost invitați să introducă în programul lor pauze scurte de mișcare, timp de două săptămâni.

Unii s-au mișcat cinci minute la fiecare jumătate de oră, alții cinci minute o dată pe oră sau o dată la două ore. Mișcarea nu trebuia să fie complicată. Participanții puteau merge prin casă, se puteau plimba în timp ce vorbeau la telefon, puteau strânge vasele murdare sau puteau scoate câinele la plimbare. Pentru cei care nu puteau merge, au contat chiar și mișcările brațelor.

Interesul a fost uriaș. 23.000 de oameni s-au înscris, iar experimentul a fost închis după atingerea acestui număr.

Ce s-a schimbat după două săptămâni

La final, 80% dintre cei care s-au angajat să ia pauzele au reușit să le respecte, iar 82% au spus că le-au făcut cu plăcere.

Rezultatele au fost vizibile. Nivelul de oboseală a scăzut cu până la 28%, iar mulți participanți au spus că și-au recăpătat capacitatea de concentrare. Alții au observat că aveau mai multă energie, mai puțină ceață mentală și o stare de spirit mai stabilă.

De ce sportul de dimineață nu este suficient

Zomorodi subliniază că pauzele de mișcare nu înlocuiesc sportul sau mersul la sală. Exercițiile fizice rămân importante pentru musculatură și pentru sănătatea cardiovasculară.

Totuși, un antrenament făcut dimineața nu anulează complet efectele statului pe scaun pentru restul zilei. Ea compară corpul cu un furtun de grădină îndoit. Când stăm așezați ore întregi, presiunea se acumulează în zona trunchiului și a genunchilor, iar mușchii nu mai sunt stimulați suficient.

Corpul uman a evoluat având nevoie de mișcare pentru a funcționa bine, însă tehnologia a eliminat tot mai mult această nevoie din viața de zi cu zi.

Pauzele nu scad productivitatea. Dimpotrivă

Una dintre surprizele experimentului a fost legată de productivitate. Mulți oameni se tem că pauzele dese le vor întrerupe ritmul de lucru. În realitate, productivitatea a crescut ușor, cu aproximativ 4%, iar participanții au evaluat calitatea muncii lor ca fiind mai bună.

Mulți au spus că, după o pauză scurtă, reveneau la birou mai limpezi și mai concentrați. În cele cinci minute de mișcare, unii își reorganizau prioritățile pentru următoarea oră sau găseau o soluție mai bună pentru o sarcină dificilă.

Zomorodi spune că, în propria experiență de laborator, în ziua în care a luat pauze de mișcare, glicemia i-a scăzut aproape la jumătate, tensiunea arterială a coborât cu cinci puncte, iar energia și calitatea muncii au rămas constante. În ziua fără pauze, anxietatea și oboseala au crescut, iar concentrarea a scăzut.

Cum poți introduce mișcarea fără să îți schimbi radical programul

Soluția nu presupune un program complicat. Oamenii pot începe cu gesturi simple: câteva minute de mers prin casă sau prin birou, o plimbare în timpul unui apel telefonic, câțiva pași până la bucătărie sau câteva mișcări ale brațelor.

Pentru cei care lucrează în echipă, pauzele pot fi integrate discret. Unele persoane au transformat întâlnirile de 60 de minute în întâlniri de 55 de minute. Altele au oprit camera în timpul apelurilor video și s-au mișcat câteva minute.

Tehnologia ne face să ignorăm corpul

Zomorodi atrage atenția că tehnologia ne bombardează constant cu informații, sunete, știri și notificări. Creierul rămâne conectat la exterior, iar semnalele corpului ajung să fie ignorate.

Specialiștii recomandă și pauze senzoriale: câteva zeci de minute fără ecran, fără muzică, fără notificări, într-un spațiu liniștit. Scopul este ca organismul să își recapete capacitatea de a transmite clar ce are nevoie.

Corpul poate învăța din nou să ceară pauză

Partea încurajatoare este că, după două săptămâni de pauze regulate, mulți participanți au spus că nu mai aveau nevoie de alarme. Corpul lor începuse să le ceară singur mișcare.

Concluzia este simplă: pentru a fi mai sănătoși, mai concentrați și mai echilibrați, nu avem neapărat nevoie de dispozitive noi sau de programe complicate. Uneori, primul pas este doar să ne ridicăm de pe scaun și să ne ascultăm corpul.