Pastila de câțiva lei care ar putea reduce riscul de cancer. Descoperirile uimitoare despre aspirină

Un medicament vechi de aproximativ 4.000 de ani, folosit în mod obișnuit pentru tratarea durerii, ar putea preveni apariția și răspândirea anumitor tumori în organism — descoperiri care deja încep să schimbe politicile de sănătate, arată o analiză a BBC.

Nick James, un tâmplar britanic în vârstă de aproximativ 40 de ani, a început să-și facă griji pentru sănătatea sa după ce mama lui a murit de cancer, iar fratele său, împreună cu alți membri ai familiei, au fost diagnosticați ulterior cu cancer colorectal. El a decis să facă un test genetic și a aflat că este purtătorul unei gene defecte care provoacă sindromul Lynch, o afecțiune ce crește semnificativ riscul de cancer de colon.

Ajutorul a venit dintr-o direcție neașteptată: James a fost primul voluntar într-un studiu clinic care testa dacă o doză zilnică de aspirină — un analgezic banal — poate preveni apariția cancerului.

În funcție de tipul mutației genetice, între 10% și 80% dintre persoanele cu sindrom Lynch dezvoltă cancer colorectal de-a lungul vieții.

În cazul lui James, însă, rezultatele sunt încurajatoare: „Este sub tratament cu aspirină de 10 ani și nu a dezvoltat cancer”, spune profesorul John Burn, genetician la Universitatea Newcastle, coordonatorul studiului.

Indicii vechi, confirmate de cercetări noi

Deși pare greu de crezut, există de mult timp indicii că aspirina ar putea reduce riscul de apariție sau răspândire a cancerului colorectal. În ultimul an, mai multe studii au consolidat aceste dovezi.

Unele țări au început deja să își modifice ghidurile medicale, incluzând aspirina ca primă linie de prevenție pentru persoanele cu risc ridicat — însă doar sub supravegherea medicului.

Rădăcini antice

Povestea aspirinei începe în urmă cu mii de ani. În secolul al XIX-lea, arheologii au descoperit tăblițe de lut vechi de 4.400 de ani în orașul mesopotamian Nippur, care conțineau rețete medicale. Printre ele se afla și utilizarea scoarței de salcie.

Aceasta conține salicină, o substanță care se transformă în organism în acid salicilic — un compus cu efect analgezic. Are o structură foarte similară cu aspirina modernă – acidul acetilsalicilic – dar este mai iritantă pentru stomac. Alte civilizații antice –  inclusiv egiptenii, grecii și romanii – au folosit, de asemenea, acest remediu.

Studiul modern al compusului a început în 1763, când clericul englez Edward Stone a scris Societății Regale pentru a descrie proprietățile antipiretice ale scoarței de salcie uscate și măcinate.

Aproximativ un secol mai târziu, oamenii de știință au reușit să sintetizeze acidul salicilic în acidul acetilsalicilic, mai puțin coroziv, și să îl introducă pe piață. Forma modernă, acidul acetilsalicilic (aspirina), este mai puțin iritantă pentru stomac.

De-a lungul timpului, aspirina a fost studiată și pentru alte beneficii, inclusiv prevenirea bolilor cardiovasculare, datorită capacității sale de a subția sângele și de a reduce formarea cheagurilor.

Legătura cu cancerul

Încă din 1972, cercetătorii au observat că aspirina ar putea reduce răspândirea cancerului. Experimente pe șoareci au arătat că administrarea aspirinei scade semnificativ riscul de metastază.

Un moment important a venit în 2010, când cercetătorii au descoperit că aspirina reduce atât apariția, cât și răspândirea cancerului, analizând date din studii cardiovasculare.

Totuși, testarea efectului asupra populației generale este dificilă, deoarece cancerul se dezvoltă în timp îndelungat. De aceea, cercetările s-au concentrat pe grupuri cu risc ridicat.

Dovezi tot mai solide

Un studiu major realizat pe 861 de pacienți cu sindrom Lynch a arătat că administrarea zilnică a 600 mg de aspirină timp de cel puțin doi ani a redus la jumătate riscul de cancer colorectal.

Rezultatele preliminare ale unui al doilea studiu indică faptul că și doze mai mici (75–100 mg) pot avea efecte similare, cu mai puține reacții adverse.

Doza mică (75-100 mg) este similară cu cea luată de oameni pentru prevenirea evenimentelor cardiovasculare. Acest lucru contează, deoarece aspirina poate avea efecte secundare neplăcute, inclusiv indigestie, sângerări interne, ulcere stomacale și chiar hemoragii cerebrale, iar o doză mai mică poate fi mult mai bine tolerată.

Aceste descoperiri au dus deja la schimbări în ghidurile medicale din Marea Britanie, unde persoanele cu sindrom Lynch sunt sfătuite să înceapă tratamentul preventiv cu aspirină de la vârste tinere.

Cine mai poate beneficia

Cercetătorii investighează acum dacă aspirina poate ajuta și alte categorii de pacienți.

Un studiu realizat în Suedia, pe aproape 3.000 de pacienți cu cancer colorectal, a arătat că aspirina reduce la mai puțin de jumătate riscul de recidivă.

În urma acestor rezultate, pacienții din Suedia sunt testați pentru anumite mutații genetice și pot primi aspirină ca tratament preventiv.

Cum funcționează

Mecanismul exact nu este complet înțeles, dar există mai multe ipoteze.

Aspirina inhibă o enzimă numită COX-2, implicată în producerea unor substanțe care favorizează creșterea necontrolată a celulelor. Această enzimă ajută la producerea de compuși asemănători hormonilor numiți prostaglandine, spune ea, care la rândul lor activează o cale de semnalizare ce poate duce la o creștere necontrolată a celulelor. 

De asemenea, cercetări recente sugerează că aspirina ajută sistemul imunitar să detecteze mai ușor celulele canceroase, prin reducerea unui factor implicat în coagularea sângelui.

Cercetări recente realizate de Rahul Roychoudhuri, profesor de imunologie a cancerului la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, și colegii săi, sugerează că ar putea exista un alt mecanism care implică o genă ce inhibă celulele T din sistemul imunitar să detecteze și să ucidă celulele canceroase metastatice. 

Ei au descoperit că această genă poate fi activată de un factor de coagulare numit tromboxan A2, care – așa cum sugerează și numele – ajută sângele să formeze cheaguri atunci când suntem răniți. Deoarece aspirina inhibă tromboxanul, aceasta poate face celulele canceroase mai vizibile pentru sistemul imunitar. Acest lucru a fost o surpriză pentru echipă.

Un medicament pentru toți?

Rămâne însă o întrebare importantă: cine ar trebui să ia aspirină în mod regulat?

Unii specialiști cred că beneficiile combinate — pentru inimă și prevenția cancerului — ar putea justifica utilizarea mai largă.

Alții avertizează că aspirina poate avea efecte secundare serioase, precum sângerări interne sau ulcer, și că nu este potrivită pentru toată lumea.

„Este una să administrezi aspirină pacienților cu cancer și cu totul altceva să o recomanzi populației sănătoase”, spun cercetătorii.