FMI critică reducerile la carburanți: Banii publici nu trebuie risipiți pe ajutoare pentru toți

Fondul Monetar Internațional a lansat un avertisment direct la adresa guvernelor europene, inclusiv a României: subvențiile universale la energie și carburanți sunt o risipă de bani publici și riscă să destabilizeze economii deja fragile.

Alfred Kammer, directorul Departamentului European al FMI, a spus explicit că guvernele din Uniunea Europeană nu par să fi învățat nimic din criza energetică din 2022, când măsuri similare au costat enorm și au alimentat inflația.

România se află pe lista statelor criticate, după ce Guvernul a redus acciza la motorină cu 30 de bani pe litru în aprilie, în încercarea de a amortiza șocul prețurilor. FMI a revizuit drastic și prognoza de creștere economică pentru România în 2026, reducând-o la jumătate, la doar 0,7%.

Critica FMI are o logică simplă și dureroasă: atunci când statul cheltuie bani pentru a reduce prețul la pompă pentru toată lumea, îi ajută inclusiv pe cei care și-ar permite să plătească mai mult. Acei bani ies din buget și nu mai sunt disponibili pentru spitale, drumuri sau ajutoare destinate celor cu adevărat vulnerabili.

Consilierii BNR au transmis același mesaj în termeni și mai duri: România plătește acum pentru dezastrul bugetar din anii anteriori și are un spațiu fiscal atât de redus, încât nu și-ar fi permis nici măcar să reducă acciza, dacă ar fi respectat regulile fiscale europene.

Cu un deficit care a atins 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană, România este exact genul de țară pe care FMI o descrie ca fiind în imposibilitatea de a acorda ajutoare generalizate fără să riște reacții adverse din partea piețelor financiare.

Vestea ușor mai bună este că austeritatea a început să producă efecte. În primul trimestru din 2026, deficitul bugetar s-a redus la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, ajungând la 22 de miliarde de lei, față de 44 de miliarde de lei în T1 2025.

Ținta Guvernului pentru 2026 este un deficit de 6,2% din PIB, față de aproximativ 9% în 2025. Este un progres real, obținut prin majorări de taxe, tăieri de sporuri și concedieri în sectorul bugetar. Dar FMI avertizează că tocmai în acest moment, când progresul este fragil, tentația de a cumpăra liniște socială prin subvenții generalizate poate arunca totul în aer.

Mesajul FMI pentru România este simplu, chiar dacă incomod: dacă vrei să ajuți oamenii afectați de scumpiri, ajută-i direct pe cei care au nevoie, nu pe toată lumea.

Kristalina Georgieva, șefa FMI, a avertizat că măsurile populare pe termen scurt, cum ar fi reducerile masive de taxe la carburanți, riscă să prelungească perioada de prețuri ridicate și să crească nota finală de plată.

Traducerea practică pentru români: statul care ieftinește motorina azi poate fi același stat care mâine nu mai are bani pentru pensii, spitale sau medicamente. Nu este o amenințare. Este aritmetică.