„Iranul va decide asupra dreptului de trecere, inclusiv asupra permisiunilor acordate navelor pentru a traversa strâmtoarea”, a declarat el.
Azizi adaugă că acest lucru urmează să fie consacrat prin lege.
„Introducem un proiect de lege în parlament, bazat pe articolul 110 din constituție, care include mediul, siguranța maritimă și securitatea națională – iar forțele armate vor pune în aplicare legea”, spune acest membru al parlamentului, care conduce Comisia pentru Securitate Națională și Politică Externă.
Pe măsură ce crește îngrijorarea cu privire la închiderea acestei căi navigabile strategice, care provoacă șocuri economice tot mai mari la nivel mondial, devine clar că aceasta nu este o criză pe termen scurt care să poată fi rezolvată într-o singură zi.
Războiul i-a oferit Teheranului ceea ce acesta consideră a fi o nouă armă – Azizi a descris această strâmtoare extrem de strategică, pe care Iranul a reușit să o transforme în armă în timpul acestui conflict, ca fiind „unul dintre atuurile noastre pentru a face față inamicului”.
El este o figură-cheie într-un parlament dominat de extremiști. Azizi reflectă, de asemenea, mentalitatea unor înalți factori de decizie care se conturează în noua ordine născută din acest război, care a devenit din ce în ce mai militarizată și, de asemenea, dominată de extremiști, în special de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), în urma unei serii de asasinate la nivel înalt comise în cadrul atacurilor israeliene.
Teheranul consideră acum că capacitatea sa de a controla traficul maritim vital, inclusiv transportul petrolier și gazier, nu este doar o monedă de schimb în negocierile actuale, ci și un avantaj strategic pe termen lung.
„Prima prioritate a Iranului după război este restabilirea puterii de descurajare, iar Strâmtoarea Ormuz este una dintre principalele pârghii strategice ale Iranului”, explică Mohammad Eslami, cercetător la Universitatea din Teheran.
„Teheranul este deschis să discute despre modul în care alte națiuni pot beneficia de noul cadru al Iranului pentru strâmtoare, dar controlul este esențial.”
Dar acesta este un viitor respins de unii dintre vecinii Iranului, deja furioși din cauza atacurilor asupra țărilor lor în timpul celor cinci săptămâni de război, care se află acum într-o pauză, într-un armistițiu temporar fragil.
„Un act de piraterie ostilă” – așa mi l-a descris dr. Anwar Gargash, consilier diplomatic al președintelui Emiratelor Arabe Unite, într-un interviu recent.
El a avertizat că, dacă Iranul ar refuza să renunțe la controlul asupra acestor ape internaționale, ar crea un „precedent periculos” pentru alte căi navigabile strategice din lume.
„Ei sunt pirații care au vândut regiunea noastră americanilor”, a replicat Azizi, referindu-se la bazele militare americane din Orientul Mijlociu care, împreună cu alte infrastructuri, au fost ținta repetată a dronelor și rachetelor iraniene. SUA, a adăugat el, sunt „cel mai mare pirat din lume”.
„Am spus întotdeauna că trebuie să colaborăm pentru a asigura securitatea regiunii noastre”, a subliniat Azizi.
Această viziune s-a spulberat pentru majoritatea statelor din Golf, cu excepția Omanului, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Iranului în această regiune, care controlează coasta sudică a strâmtorii. La începutul acestei luni, Omanul a purtat discuții cu Teheranul pentru a asigura tranzitul fără probleme și în condiții de siguranță al navelor.
Au existat, de asemenea, semne de dezacord – nu este clar cât de puternice – în cadrul elitei militare și politice a Iranului.
Acest lucru a fost evidențiat de recentele critici rare și dure la adresa ministrului de externe al Iranului, Abbas Araghchi, când acesta a postat vineri o declarație pe rețelele de socializare în care afirma că Strâmtoarea Ormuz era „complet deschisă”.
Președintele SUA, Donald Trump, a răspuns imediat cu un „MULȚUMESC” scris cu majuscule într-o postare pe rețelele de socializare.
În câteva minute, agențiile de știri legate de IRGC l-au mustrat pe Araghchi.
Agenția de știri de stat Mehr a declarat că postarea ministrului de externe „i-a oferit lui Trump cea mai bună ocazie de a depăși realitatea, de a se declara câștigător al războiului și de a sărbători victoria”.
O altă agenție de știri, Tasnim, a descris-o ca fiind un „mesaj prost și incomplet, care a creat o ambiguitate înșelătoare cu privire la redeschiderea Strâmtorii Ormuz”.
Araghchi a subliniat că această cale navigabilă era deschisă doar navelor autorizate de marina IRGC și pe rutele desemnate, care necesitau plata unor taxe de trecere.
Azizi a respins orice impresie de disensiuni în cadrul regimului. „Când vine vorba de securitatea națională, nu există abordări moderate sau radicale.”
Soarta acestei strâmtori va fi decisă la cel mai înalt nivel al statului. Este una dintre problemele centrale ale discuțiilor la nivel înalt care, potrivit unor surse, urmează să fie reluate marți la Islamabad, după ce o primă rundă de negocieri față în față istorice a avut loc în capitala pakistaneză la sfârșitul săptămânii trecute.
Trump a declarat că va trimite o delegație care, potrivit unui oficial al Casei Albe citat de BBC, va fi condusă din nou de vicepreședintele SUA, JD Vance.
Oficialii iranieni nu s-au pronunțat până în prezent cu privire la posibilitatea ca propria lor echipă, condusă de președintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, să se întoarcă în Pakistan. Presa locală relatează că Iranul nu va participa atâta timp cât blocada americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare.
Trump a ordonat în repetate rânduri Iranului să deschidă acest coridor maritim, inclusiv într-o postare plină de injurii pe rețelele de socializare din 5 aprilie, în care a avertizat că Iranul va „trăi în iad” dacă nu se va conforma ordinului său.
Acum, el acuză Teheranul că încearcă să „șantajeze” SUA.
„Nu mă aștept la mare lucru de la un om care denaturează adevărul”, spune Azizi cu dispreț. „Noi doar ne apărăm drepturile în fața șantajului american.”
La fel ca mulți iranieni de rang înalt, el îi răspunde adesea lui Trump cu postări batjocoritoare pe rețelele de socializare. Aceste provocări subliniază faptul că ei se bucură de acces la internetul internațional, acces refuzat majorității iranienilor în contextul blocajului digital aproape total în vigoare de multe săptămâni.
Azizi, al cărui portofoliu parlamentar include și securitatea națională, nu a precizat când va fi ridicată interdicția, subliniind doar că „atunci când va fi sigur și fără riscuri, vom ridica interdicția, pentru ca inamicul să nu profite de situație”.
De asemenea, Azizi a fost întrebat despre recentele valuri de arestări și despre ceea ce grupurile pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International, afirmă că sunt zeci de condamnări la moarte pronunțate împotriva manifestanților reținuți în timpul protestelor naționale din ianuarie, care au fost reprimate cu forță letală și au dus la moartea a mii de oameni. Recent au avut loc mai multe execuții, inclusiv ale unor tineri.
Azizi a repetat afirmația guvernului potrivit căreia agențiile de spionaj americane și israeliene (CIA și, respectiv, Mossad) au fost implicate în tulburări.
El a respins îngrijorarea tot mai mare a unor iranieni cu privire la înăsprirea măsurilor de securitate internă.
„În război, chiar și în timpul unui armistițiu, există reguli”, a declarat el.
Urmărește-ne pe Google News
