Cum a fost criza petrolului din anii 1970. Ne îndreptăm spre ceva mai rău?

Închiderea timp de o lună a unei căi navigabile esențiale pentru aprovizionarea globală cu energie a stârnit avertismente că lumea s-ar putea confrunta cu probleme mai grave decât cele provocate de criza petrolului din anii 1970.

Lars Jensen, expert în transport maritim și fost director la Maersk, a declarat pentru BBC că impactul războiului SUA-Israel împotriva Iranului ar putea fi „substanțial mai mare” decât haosul economic din anii 1970.

Comentariile sale vin după un avertisment al directorului Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, care a spus că lumea „se confruntă cu cea mai mare amenințare globală la adresa securității energetice din istorie”.

„Este mult mai mare decât ceea ce am avut în anii 1970. Este, de asemenea, mai mare decât șocul prețului gazelor naturale pe care l-am experimentat după invazia Rusiei în Ucraina”, a declarat el pentru BBC.

Totuși, deși închiderea Strâmtorii Ormuz perturbă aprovizionarea globală, alții susțin că lumea de astăzi este mai rezilientă.

Ce s-a întâmplat în criza petrolului din anii 1970?

Criza petrolului din anii 1970 a fost „fundamental diferită” de cea de astăzi, deoarece primul șoc petrolier de atunci a fost „rezultatul unei decizii deliberate de politică”, a declarat pentru BBC economistul dr. Carol Nakhle, care este și director executiv al Crystol Energy.

În octombrie 1973, producătorii arabi de petrol au impus un embargo asupra unui grup de țări conduse de SUA, din cauza sprijinului acordat Israelului în timpul războiului de Yom Kippur. Această politică a fost însoțită de o reducere coordonată a producției de petrol.

„Rezultatul a fost o aproape cvadruplare a prețurilor petrolului în doar câteva luni”, a spus Nakhle.

Acest lucru a dus la raționalizarea combustibilului în țările mari consumatoare de petrol și, potrivit lui Nakhle, a declanșat o „criză economică și financiară globală” cu efecte de durată.

Dr. Tiarnán Heaney, cercetător la Queen’s University Belfast, a spus că prețurile ridicate la petrol au alimentat inflația generalizată, „ceea ce a făcut ca firmele să reducă activitatea, iar șomajul să crească puternic”.

„Acest lucru a avut efecte în lanț masive, care au afectat structura socială a multor țări, cu greve pe scară largă, tulburări și creșterea sărăciei, deoarece multe gospodării se luptau să facă față cheltuielilor”, a spus el.

Atât SUA, cât și Marea Britanie au avut recesiuni între 1973 și 1975, iar criza a contribuit la căderea guvernului conservator al lui Ted Heath în 1974.

Un al doilea șoc petrolier a avut loc în 1979, odată cu Revoluția Iraniană.

Ce se întâmplă în actuala criză a petrolului

De când SUA și Israel au lansat războiul împotriva Iranului în urmă cu o lună, îngusta Strâmtoare Ormuz a fost practic închisă traficului maritim.

Acest lucru a perturbat fluxul de petrol, gaze și alte resurse esențiale din statele din Golf, care în mod normal exportă aproximativ o cincime din petrolul mondial.

Președintele american Donald Trump a încercat diverse tactici pentru a relua fluxul de petrol, inclusiv apeluri către state aliate să trimită nave de război ca escortă și amenințări că va lovi Iranul mai dur dacă nu permite trecerea în siguranță a navelor prin strâmtoare.

Însă Jensen, care conduce acum compania de consultanță Vespucci Maritime, a declarat că mare parte din petrolul care a părăsit Golful acum mai bine de o lună încă ajunge la rafinăriile din lume, dar acest flux se va opri în curând.

„Așadar, lipsurile de petrol pe care le vedem acum vor deveni și mai grave, chiar dacă, în mod miraculos, Strâmtoarea Ormuz s-ar redeschide mâine”, a spus el.

„Ne vom confrunta cu costuri energetice uriașe, nu doar pe durata acestei crize, ci și timp de 6 până la 12 luni după ce se va încheia”.

Ar putea criza actuală să fie mai gravă decât cea din anii 1970?

Nakhle, care este și secretar general al Arab Energy Club, a spus că piața petrolului este mai diversificată decât în anii 1970, iar consumul global a scăzut semnificativ.

Ea consideră că, deși prețurile actuale sunt ridicate, criza de astăzi nu este la fel de severă.

„Deși perturbările volumului sunt semnificative – probabil printre cele mai mari din istoria recentă – piața este mult mai rezilientă decât în anii 1970”, a spus ea.

„Este mai diversificată, mai puțin dependentă de petrol și mai bine pregătită cu rezerve și mecanisme de răspuns în situații de urgență”.

Heaney a spus că există și alte diferențe în favoarea lumii de azi, inclusiv o mai bună înțelegere a economiilor și faptul că mai multe țări dețin rezerve de petrol.

„Cel mai bun scenariu este să se încheie acest conflict cât mai rapid și să se restabilească un anumit nivel de stabilitate.”

Alicia Garcia Herrero, economist-șef pentru Asia-Pacific la Natixis CIB, a spus că, deși șocurile din anii 1970 au dus la creșteri uriașe de prețuri, ele au redus oferta globală doar cu 5–7%. În schimb, criza actuală afectează 20% din aprovizionarea mondială.

„Criza actuală provocată de războiul cu Iranul ar putea deveni un șoc mai mare dacă situația nu se îmbunătățește curând”, a spus ea, adăugând că este și o criză a gazelor și a altor produse rafinate.

Consecințele ar putea include creșteri mai abrupte ale prețurilor, inflație mai larg răspândită și riscuri mai mari de recesiune, în special în Asia, care depinde puternic de importuri.

„Rezervele și eficiența oferă o anumită protecție, lucru care lipsea în anii 1970, dar amploarea pierderii de aprovizionare face această criză mai gravă, fără o soluție rapidă la orizont.”