CCR amână pentru 11 februarie dezbaterea legii pensiilor magistraților. Judecătorii vor timp să studieze expertiza depusă de Înalta Curte

Curtea Constituțională a amânat, pentru a patra oară, decizia privind pensiile magistraților, deși textul este aproape neschimbat. Toți cei nouă judecători ar fi fost de acord cu amânarea, ca să poată analiza două documente. Unul este trimis de Înalta Curte de Casație și Justiție, care susține că pensia de serviciu ar scădea drastic prin noua lege, sub pensia bazată pe contributivitate. Celălalt este trimis de Casa de Pensii și demonstrează, potrivit HotNews, că pensia unui magistrat este de aproape nouă ori mai mare decât media tuturor celorlalte profesii din sistemul public: medici, profesori, polițiști sau funcționari.

Judecătorii Curții Constituționale au decis, vineri, să amâne din nou decizia pe reforma pensiilor magistraților, de data aceasta până pe 11 februarie. Judecătorii CCR s-au reunit de la ora 10.00, pentru a discuta, pentru a patra oară, dacă este sau nu constituțională legea adoptată de Guvernul Bolojan care modifică pensiile magistraților.

Joi, Înalta Curte a trimis la CCR o expertiză privind impactul acestei măsuri. Documentul fusese cerut de cei patru judecători care au refuzat să participe la ultimele şedinţe CCR.

Potrivit unui comunicat al CCR, amânarea are loc având în vedere “cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei”. Asta, în contextul în care patru judecători de la CCR au cerut, la ultima ședință a Curții din decembrie, un studiu de impact de la Ministerul Justiției. Potrivit unor surse, acel studiu ar fi venit, însă alți membri ai CCR spun că nu au acel document.

În schimb, ieri, a venit de la Înalta Curte de Casație și Justiție o expertiză asupra acestei legi. Judecătorii spun acum că au nevoie de timp pentru a analiza toate aceste documente care le-au ajuns pe masă.

“Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, se arată în comunicatul transmis de Biroul de presă al Curții Constituționale.

Tudorel Toader: Amânarea este justificată

Fostul judecător al CCR Tudorel Toader a declarat în direct la TVR Info că amânarea dezbaterii legii este justificată, iar președinta CCR a respectat legea.

“De data aceasta, președinte Curții Constituționale a respectat procedura. A respectat ceea ce scrie în legea 46/92, privind organizarea Curții, ca atunci când trei judecători solicită amânarea pentru aprofundarea cercetării documentării, se acordă, că așa spune legea. A venit și acea expertiză de la Înalta Curte de Casație și Justiție, autoarea sesizării de neconstituționalitate, ceea ce înseamnă un plus de nevoie de documentare, de aprofundare, care justifică amânarea. Da, au fost momente în care au existat mai multe amânări, justificate de acea complexitate a cauzei“, a declarat Tudorel Toader.

Augustin Zegrean: CCR putea da un termen mai apropiat

Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a reacționat la TVR Info și a precizat că soluția de data aceasta este justificată, dar că judecătorii ar fi putut da un termen mai apropiat.

“Amânarea de astăzi mi se pare justificată pentru că dacă ieri s-au depus documente (…) ori trebuiau să le ignore, ori să rămână să le studieze. Deci, soluția de data aceasta este justificată. Dacă ieri s-au depus, nu aveau când să le vadă”, a explicat fostul președinte CCR.

“Ei au și alte dosare de judecat acolo și au ședințe. Puteau să dea mai repede, sigur, o săptămână, două săptămâni. Au dat o lună. (…) Această amânare este justificată, acum că e mai lungă sau mai scurtă asta e o altă discuție”, a precizat Zegrean.

A patra amânare

ACTUALIZARE Judecătorii Curții Constituționale a României au amânat din nou dezbaterea legii pensiilor magistraților. Dezbaterea a fost amânată pentru 11 februarie

ACTUALIZARE Ședința de la Curtea Constituțională a început la ora 10.00. Toți judecătorii CCR au venit la ședință.

Judecătorii Curții Constituționale a României se reunesc azi pentru a discuta, pentru a patra oară, dacă este sau nu constituțională legea adoptată de Guvernul Bolojan care modifică pensiile magistraților.

Pronunțarea a fost amânată de trei ori, pe 10, 28 și 29 decembrie, ultimele două fiind cauzate de lipsa cvorumului, după ce patru judecători susținuți de PSD au boicotat ședința și nu s-a asigurat cvorumul.

Tot astăzi, la Curtea de Apel București are loc un nou termen de judecare a dosarelor în care avocata Silvia Uscov contestă numirea judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuoic. Demersul fără precedent al avocatei Uscov, membră AUR, a venit în plin blocaj la CCR generat de cei patru judecători propuși la CCR de PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.

Ei au boicotat în decembrie două zile la rând ședințele CCR, iar astfel s-a ajuns la lipsa de cvorum, care nu a permis luarea unei decizii.

La sfârșitul anului trecut s-a creat o situație fără precedent la Curtea Constituțională a României, unde pentru a doua oară nu s-a întrunit cvorumul necesar pentru o decizie în privința pensiilor magistraților. La 29 decembrie, judecătorii numiți de PSD nu au venit la ședință. Și a fost nevoie de o nouă amânare, pentru 16 ianuarie. Blocajul a generat un val de reacții și acuzații.

Cei patru judecători ai Curții Constituționale numiți de PSD – Cristian Deliorga, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Gheorghe Stan- au mers atunci la CCR, dar nu au intrat în sala de ședință. Așa că nu s-a întrunit cvorumul necesar, care, potrivit legii, trebuie să fie de minim 6.

Cei 4 judecători absenți au susținut că nu au boicotat ședința, ci de fapt au vrut să se asigure că este respectată legea.

CITIȚI ȘI: Cine sunt cei patru judecători care au boicotat ședința CCR

Ce prevede noua lege a pensiilor magistraților

Legea contestată la CCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), pentru care guvernul și-a asumat răspunderea la 2 decembrie și care trebuia să intre în vigoare de la începutul acestui an, schimbă modul în care este stabilit cuantumul pensiei şi condiţiile în care magistraţii se pot pensiona.

Potrivit noului act legislativ, vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor ar urma să crească gradual, până la 65 de ani, iar pensia de serviciu nu mai poate să depășească venitul net avut în perioada de activitate.

Noua lege mai prevede stabilirea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net; creşterea vechimii în muncă de la 25 de ani, cât este în prezent, la 35 de ani; creşterea vârstei de pensionare de la 48-50 la 65 de ani, într-o perioadă de tranziţie de aproximativ 15 ani; stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026; introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani.

Guvernul a explicat că reforma este necesară pentru echitate socială, sustenabilitate bugetară și alinierea la recomandările europene, în condițiile în care pensiile speciale ale magistraților au ajuns, în unele cazuri, la valori de câteva ori mai mari decât pensia medie din sistemul public.

Potrivit Guvernului, pensia media la magistrați este de 5.000 de euro.

În contestația depusă la CCR, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au precizat că, dacă reforma votată de Parlament pe 2 decembrie ar intra în vigoare, „prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă (vârsta la care pot ieși la pensie – n.r.) la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani”.

Magistraţii Înaltei Curţi au susținut și că legea i-ar discrimina în raport cu alți beneficiari de pensii de serviciu. „La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizaţiile brute, la magistraţi fiind propus unul mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net”, mai spune Instanța Supremă.