Situație fără precedent la CCR, unde pentru a doua oară nu s-a întrunit cvorumul pentru o decizie în privința pensiilor magistraților. Doar 5 dintre cei 9 judecători au fost prezenți în sală. Următorul termen, pe 16 ianuarie

Situație fără precedent la Curtea Constituțională a României, unde pentru a doua oară nu s-a întrunit cvorumul necesar pentru o decizie în privința pensiilor magistraților și a fost nevoie de o nouă amânare, de această dată, pentru 16 ianuarie. Proiectul cu noile reguli de pensionare a judecătorilor și procurorilor pentru care premierul și-a asumat răspunderea a fost contestat de Înalta Curte, iar CSM l-a avizat negativ.

Ședința Curții Constituționale nu a putut fi nici măcar deschisă, din cauza lipsei cvorumului. Patru din nouă judecători nu s-au prezentat la serviciu. Iar președinta Curții Constituționale a declarat presei, la scurt timp după ora la care era programata ședința pentru reforma pensiilor magistraților, că absenții nu aveau cereri de învoire ori concediu.

Dacian Dragoș, Simina Tănăsescu, Iuliana Scântei, Csaba Astalosz și Mihaela Ciochină sunt judecătorii care au fost prezenți la ședința de luni.

Au lipsit cei 4 judecători numiți de PSD- Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Sunt cei care au părăsit dumincă ședința, neasigurând cvorumul.

Simina Tănăsescu: ”În mod obișnuit, la ședințele plenului participă toți judecătorii, cu excepția situațiilor în care există absențe justificate. Pentru săptămâna în curs, din 29 decembrie 2025 până duminică, 4 ianuarie 2026, singura persoană care avea concediu eram eu și mi l-am anulat în această dimineață. (…) Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru ieri, data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă, însă s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi nu a putut fi întrunit deloc. (…) Prevederea legală stabilește că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă, din punct de vedere procedural, ea este cerută de un judecător, iar pe fond cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de o astfel de solicitare, întrucât ședința de deliberare nu s-a terminat de ieri până astăzi și nu se va termina până la următorul termen.

Președinta CCR a dat lămuriri și în privința informației apărute în presă că de la dosarul reformei pensiilor speciale lipsește un document important care ar face legea neconstituțională.

“Pentru că am văzut în presă speculații legate de un eventual studiu de impact sau de astfel de lucruri, chiar în presă le-am găsit cu ghilimele, trebuie să precizez că studiul de impact este un document premergător în adoptarea unor astfel de normative. Este reglementat de Legea nr. 24 din 2000. Nu este o noutate. Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. Este o opinie majoritară, eu mă număr în opinia minoritară, care crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar aceasta este jurisprudența în momentul de față, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră (…) În cauza de față, atât obiectul controlului nostru, cât și sesizarea care ne-a fost adresată sunt publice și se poate constata că aspectele legate de studiul de impact nu fac obiectul acestui dosar“, a declarat Simina Tănăsescu.

Președinta CCR a mai anunțat că următorul termen pentru deliberarea asupra constestației Înaltei Curți în privința pensiilor magistraților va avea loc pe 16 ianuarie la ora 10.00.

Reacții după blocajul de la CCR

Au apărut imediat și primele reacții politice de la miniștrii cabinetului Bolojan și de la liderii partidelor de la putere.

Ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, ia distanță față de cele petrecute la CCR. Radu Marinescu nu doreşte să comenteze ce s-a întâmplat în sedinţa Curții Constituționale. El a declarat pentru Știrile TVR că doar judecătorii CCR pot aduce lămuriri. Ministrul susține că nu i-a fost solicitat un studiu de impact și că jalonul PNRR referitor la pensiile speciale este gestionat de Ministerul Investițiilor Europene și de Ministerul Muncii.

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu: Ar fi de dorit să știm foarte clar dacă acest proiect este sau nu este constituțional și, practic, să închidem un obiectiv al programului de guvernare. Dar, atâta timp, Curtea Constituțională acționează independent și noi nu participăm la procedura, alte comentarii ar fi total deplasate din partea noastră. Sigur că și eu sunt interesat de finalitatea în ceea ce privește situația acestei legi, care vizează și un jalon din PNRR, la care și noi am fost coinițiatori.

O reacție virulentă vine de la PNL și USR care acuză “o strategie de blocaj” și dau mai multe avertismente. Președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, transmite că premierul Ilie Bolojan nu va ceda presiunilor și reamintește miza reformei pensiilor speciale: pierderea sau păstrarea banilor europeni din PNRR.

Iar Ministrul USR al Apărării Radu Miruță acuză CCR că își cam bate joc și duce în derizoriu instituția. El le cere judecătorilor să își asume și să judece dosarul.

Din opoziție, liderul AUR, George Simion a scris pe Facebook un mesaj succint: CCR autoarea loviturii de stat. Ce pretenții să avem de la un stat capturat, putred și corupt?

Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean a declarat pentru Știrile TVR că absența judecătorilor “poate fi considerată “abatere disciplinară”, dar și că sesizarea Înaltei Curți are nevoie de o analiză serioasă.

Augustin Zegrean, fost președinte al CCR: Este o metodă nouă care probabil se va repeta de acum înainte. Până acum nu a fost încercată, dar uite că acum o pun în aplicare și văd că le iese și nu pot să judece fără ei, nu se poate judeca. Dacă unul dintre ei ar renunța la această modalitate de a se comporta, ar putea să fie șase, și ar fi suficient, numai că atunci istoria se știe, este gata scrisă, se știe că s-ar vota pentru respingerea legii. Există soluții, și după legea noastră de organizare a Curții Constituționale, este abatere disciplinară. Ei asta judeca acum, o sesizare venită din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a fost votată de 100 și ceva de judecători. Este o problemă serioasă.

Desfășurarea evenimentelor

ACTUALIZARE Curtea Constituţională a României a anunţat oficial, luni, că va continua pe 16 ianuarie, începând cu ora 10:00, deliberările în cazul noului proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor.

“Curtea Constituţională a decis, luni, continuarea deliberărilor în data de 16 ianuarie 2026, ora 10:00, în cazul obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecţie formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând lipsa cvorumului pentru şedinţa de deliberare, continuată luni”, se arată într-un comunicat al CCR.

ACTIALIZARE Preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunţat luni că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor a fost amânată pentru data de 16 ianuarie din lipsă de cvorum.

”În mod obișnuit, la ședințele plenului participă toți judecătorii, cu excepția situațiilor în care există absențe justificate. Pentru săptămâna în curs, din 29 decembrie 2025 până duminică, 4 ianuarie 2026, singura persoană care avea concediu eram eu și mi l-am anulat în această dimineață. (…) Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru ieri, data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă, însă s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi nu a putut fi întrunit deloc. (…) Prevederea legală stabilește că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă, din punct de vedere procedural, ea este cerută de un judecător, iar pe fond cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de o astfel de solicitare, întrucât ședința de deliberare nu s-a terminat de ieri până astăzi și nu se va termina până la următorul termen. Pentru că am văzut în presă speculații legate de un eventual studiu de impact sau de astfel de lucruri, chiar în presă le-am găsit cu ghilimele, trebuie să precizez că studiul de impact este un document premergător în adoptarea unor astfel de normative. Este reglementat de Legea nr. 24 din 2000. Nu este o noutate. Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. Este o opinie majoritară, eu mă număr în opinia minoritară, care crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar aceasta este jurisprudența în momentul de față, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră (…) În cauza de față, atât obiectul controlului nostru, cât și sesizarea care ne-a fost adresată sunt publice și se poate constata că aspectele legate de studiul de impact nu fac obiectul acestui dosar. Următorul termen a fost stabilit pentru data de vineri, 16 ianuarie, la ora 10, a declarat preşedintele CCR, Simina Tănăsescu.

Dacian Dragoș, Simina Tănăsescu, Iuliana Scântei, Csaba Astalosz și Mihaela Ciochină sunt judecătorii care au fost prezenți la ședința de luni.

Au lipsit cei 4 judecători numiți de PSD- Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Sunt cei care au părăsit dumincă ședința, neasigurând cvorumul.

ACTUALIZARE Ședința trebuia să înceapă la ora 10, dar nu au ajuns însă toți judecătorii la ședință. Doar 5 dintre cei 9 judecători sunt prezenți în sală. Dacă nu sunt prezenți toți judecătorii va fi o nouă amânare.

Decizia în acest caz a fost amânată de două ori, ultima oară, duminică, din lipsă de cvorum, după ce o parte dintre judecători au părăsit sala în timpul şedinţei şi nu au mai revenit.

Curtea Constituțională a amânat pentru luni verdictul privind pensiile speciale ale magistraților

Scena politică e în fierbere și pe final de an. Curtea Constituțională s-a reunit în ședință ca să discute proiectul pensiilor magistraților pentru care premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Imediat, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a contestat, iar CSM a dat aviz negativ. Judecătorii CCR au amânat ședința pentru ziua de luni. Aceștia au rămas fără cvorum la ședința de duminică.

28 December 2025, 10:24 (actualizat 28 December 2025, 19:47)

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor adoptat de Guvern prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Reacții la amânarea deciziei privind pensiile magistraților, după plecarea a patru judecători din ședința CCR

Situația fără precedent de la Curtea Constituțională, unde patru judecători au părăsit ședința, este aspru criticată de societatea civilă, care consideră obligatorie o reformă a CCR. Specialiștii în drept constituțional sunt de părere că, cel mai devreme mâine, ar putea fi tranșat viitorul pensiilor magistraților.

28 December 2025, 19:42 (actualizat 28 December 2025, 19:45)

Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.

Judecătorii de la Instanţa supremă au decis la începutul lunii decembrie, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu noul proiect.

Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care urmează să beneficieze judecătorii şi procurorii.

Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.

Potrivit unui comunicat al Instanţei supreme, legea discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independenţa justiţiei; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi; încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO; nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale; utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.

“Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, consideră Instanţa supremă.

De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage (alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu).

În plus, susţin ei, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.

“În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi”, arată ICCJ.