Curtea Constituțională a amânat pentru luni verdictul privind pensiile speciale ale magistraților

Scena politică e în fierbere și pe final de an. Curtea Constituțională s-a reunit în ședință ca să discute proiectul pensiilor magistraților pentru care premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Imediat, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a contestat, iar CSM a dat aviz negativ. Judecătorii CCR au amânat ședința pentru ziua de luni. Aceștia au rămas fără cvorum la ședința de duminică. A fost a doua încercare a cabinetului Bolojan de a schimba legea care le dă magistraților dreptul să se pensioneze chiar și la 48 de ani, cu o pensie egală cu salariul.

ACTUALIZARE Curtea Constituţională a României a anunţat oficial, duminică, că va continua luni, începând cu ora 10:00, deliberările în cazul noului proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor.

Potrivit unui comunicat al CCR, motivul amânării de duminică a fost lipsa cvorumului în cadrul şedinţei de deliberare.

“Curtea Constituţională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de 29 decembrie 2025, ora 10:00, în cazul obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecţie formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând lipsa cvorumului în cadrul şedinţei de deliberare intervenită în data de 28 decembrie 2025”, se arată în comunicatul CCR.

Reacții la amânarea deciziei privind pensiile magistraților, după plecarea a patru judecători din ședința CCR

Situația fără precedent de la Curtea Constituțională, unde patru judecători au părăsit ședința, este aspru criticată de societatea civilă, care consideră obligatorie o reformă a CCR. Specialiștii în drept constituțional sunt de părere că, cel mai devreme mâine, ar putea fi tranșat viitorul pensiilor magistraților.

28 December 2025, 19:42 (actualizat 28 December 2025, 19:45)

ACTUALIZARE CCR a amânat pe mâine decizia privind legea pensiilor speciale ale magistraților.

”Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – amânare pentru mâine”, este mesajul oficial prin care CCR anunță că ședința va avea loc luni.

Încă de la începutul ședinței au existat tensiuni. După doar 45 de minute, judecătorii care au ajuns la Curtea Constituțională din partea partidului social democrat au ieșit și s-a decis luarea unei pauze. După ce au revenit, cei patru au ieșit din nou la scurt timp. În final, nu s-a ajuns la un consens pe judecarea acestei sesizări a Înaltei Curți și, de asemenea, nu mai există cvorum pentru ședința de astăzi, motiv pentru care a fost amânată pentru luni.

Astăzi, spuneau judecătorii CCR în momentul în care au amânat prima decizie de pe 10 decembrie, ar fi fost singura zi până pe data de 8 ianuarie când toți judecătorii Curții Constituționale s-ar fi putut reuni, întrucât unii dintre ei intră în concediu.

——————–

Şedinţa a început la ora 13:00. Aceasta s-a întrerupt la scurt timp după începere pentru că judecătorii au luat o pauză. Există informații că sunt tensiuni între ei.

Judecătorii care au ajuns la Curtea Constituțională propuși de Partidul Social Democrat s-ar opune judecării sesizării Înaltei Curți astăzi și ar dori ca aceasta să fie amânată pentru luna ianuarie.

Judecătorii de la Instanţa supremă au decis la începutul lunii decembrie, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor.

Magistraţii au fost convocaţi de preşedintele Instanţei supreme, Lia Savonea, pentru a-şi exprima poziţia, în cadrul Secţiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care beneficiază judecătorii şi procurorii.

Toţi cei 102 judecători prezenţi la şedinţă au votat pentru sesizarea CCR.

Potrivit unui comunicat al Instanţei supreme, legea discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independenţa justiţiei; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi; încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO; nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale; utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.

“Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii. Legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, consideră Instanţa supremă.

De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos şi discriminatoriu pentru magistraţi în privinţa dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situaţii similare sau analoage (alţi beneficiari ai unor pensii de serviciu).

În plus, susţin ei, în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege nu există nicio fundamentare bazată pe cifre în legătură cu impactul financiar al noii reglementări.

“În sistemul pensiilor de serviciu, din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparţin sistemului de apărare şi ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, poliţişti, ofiţeri SRI, SIE, SPP, funcţionari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 aparţin celorlalte categorii profesionale (magistraţi, grefieri, funcţionari publici parlamentari, membri ai corpului diplomatic şi consular al României, personal aeronautic civil navigant şi personalul Curţii de Conturi). Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraţilor, dar altele decât cele ale sistemului de apărare şi ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depăşit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei şi SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale şi riguroase a necesităţii modificării cadrului legal doar în ce priveşte pe magistraţi”, arată ICCJ.

Guvernul a aprobat noul proiect de modificare a pensiilor magistraţilor, care prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la acelaşi nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraţilor a fost declarat neconstituţional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.