UE şi Mercosur creează una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume. Ce înseamnă pentru economia României

Acordul de liber schimb UE–Mercosur, încheiat între Uniunea Europeană şi patru state sud-americane – Brazilia, Argentina, Paraguay şi Uruguay – a fost aprobat recent de statele membre ale UE, după 25 de ani de negocieri. Acesta creează una dintre cele mai extinse zone de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de consumatori.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va semna sâmbătă la Asuncion, capitala Paraguayului, acordul de liber schimb cu Mercosur, a anunţat Bruxellesul duminică, relatează AFP.

UE a dat vineri undă verde acestui important acord comercial cu blocul sud-american, în ciuda opoziţiei mai multor ţări, inclusiv a Franţei.

Executivul UE estimează că acordul ar putea creşte exporturile totale ale Uniunii către Mercosur cu până la 39%, ceea ce înseamnă aproximativ 49 de miliarde de euro anual în plus şi susţinerea a peste 440.000 de locuri de muncă în sectoare-cheie.

Acordul elimină tarifele vamale ridicate care afectau exporturile europene, inclusiv pe cele agricole, deschizând o piaţă care până acum a fost în mare parte inaccesibilă din cauza taxelor de până la 55%.

România exportă în prezent o cantitate redusă de produse agroalimentare către Mercosur, tarifele prohibitive limitând până acum schimburile comerciale. La nivelul UE, sectorul agroalimentar reprezintă doar aproximativ 5% din exporturile către această regiune.

Pentru fermierii români, eliminarea treptată a taxelor vamale oferă, cel puţin teoretic, oportunităţi de a comercializa produse precum vinuri, uleiuri, ciocolată şi alte produse tradiţionale pe o piaţă extinsă de consum.

Pentru prima dată într-un acord comercial al UE, au fost introduse clauze de salvgardare. Astfel, dacă importurile din Mercosur cresc excesiv sau preţurile scad cu peste 10%, Comisia Europeană poate suspenda accesul cu tarife reduse în termen de doar trei săptămâni.

De asemenea, pentru anumite produse sunt stabilite cote anuale: până la 99.000 de tone de carne de vită, 25.000 de tone de carne de porc şi 180.000 de tone de carne de pasăre, cantităţi care reprezintă cel mult 1,5% din producţia Uniunii Europene.

România a votat în favoarea acordului, după negocieri intense şi obţinerea unor garanţii pentru agricultori şi producătorii locali, au anunţat preşedintele şi ministrul Economiei.

Oficialii susţin că România are nevoie de pieţe noi de export şi de reguli comerciale predictibile, iar eliminarea taxelor vamale va sprijini atât sectorul industrial, cât şi pe cel agroalimentar, fără a compromite standardele europene.

În 2023, exporturile româneşti de produse industriale către statele Mercosur au însumat 176,5 milioane de euro, pentru care s-au plătit taxe vamale de peste 47,4 milioane de euro. Aceste costuri ar urma să dispară aproape complet după intrarea în vigoare a acordului.

În agricultură, datele oficiale arată că importurile de carne de vită din Mercosur au fost de doar 46 de tone în 2023, iar cele de carne de pasăre de aproximativ 1.000 de tone, mult sub pragurile negociate.

În paralel, proteste puternice împotriva acordului continuă în state precum Irlanda şi Grecia, unde fermierii se tem că importurile de produse agricole sud-americane, la preţuri mai mici, vor submina producţia locală şi vor pune presiune pe preţuri.

Blocaje rutiere şi demonstraţii recente reflectă tensiunile existente în mai multe pieţe agricole din Uniunea Europeană.

Pentru România, acordul Mercosur reprezintă atât o oportunitate economică, prin extinderea exporturilor şi eliminarea taxelor vamale, cât şi un test al competitivităţii agriculturii locale.

Garanţiile negociate la nivel european şi mecanismele de protecţie pot limita eventualele şocuri pe piaţa internă, însă fermierii şi procesatorii vor urmări cu atenţie evoluţia importurilor sud-americane în anii următori.