„Totul s-a prăbușit… Am reparat adăpostul, dar în timpul nopții a căzut din nou sub ploaia puternică. Toate lucrurile noastre s-au îmbibat cu apă. Ziua în care au bătut vânturile a fost o zi neagră pentru noi”, a spus Breem, originară din Khan Younis, dar strămutată de mai multe ori de la începutul războiului, în octombrie 2023, potrivit The Guardian.
În această săptămână, aproximativ jumătate de milion de palestinieni care trăiesc în al-Mawasi, o zonă de coastă înghesuită din sudul Gazei, se pregătesc pentru o iarnă grea. Pentru mulți dintre ei, aceasta va fi a treia iarnă cu care se confruntă după ce au fost strămutați în timpul conflictului.
Furtuna de săptămâna trecută a arătat cum peste două milioane de palestinieni din Gaza, deși au supraviețuit celor doi ani de război, continuă să se confrunte cu o criză umanitară.
Adăpostul este cea mai urgentă nevoie, spun agențiile de ajutor umanitar. Majoritatea caselor din Gaza au fost distruse sau au devenit de nelocuit în urma ofensivelor succesive ale Israelului sau se află la est de noua „linie galbenă” care împarte teritoriul într-o zonă sub controlul militar israelian și una sub autoritatea de facto a Hamas.
Nu există niciun loc unde cei strămutați să poată merge. După furtună, copiii desculți se jucau în bălți noroioase, în timp ce femeile făceau ceai afară, sub nori întunecați. Unii au încercat să se adăpostească în clădiri distruse, chiar și în acelea aflate în pericol de prăbușire, cu găuri uriașe acoperite cu bucăți de plastic.
Hrana este pe locul al doilea în topul priorităților pentru cei din al-Mawasi. Acordul de încetare a focului în 20 de puncte al lui Donald Trump prevedea ca „ajutorul complet” să fie trimis în Gaza, dar, deși mai multă asistență a început să ajungă în teritoriul devastat, locuitorii și oficialii umanitari spun că cantitățile sunt mult sub necesar.
„Este mai bine? Da… în sensul că oamenii nu mai mor de foame. Este suficient? Absolut nu. Avem stocuri uriașe de corturi și prelate și nu le putem aduce. O mare parte încă așteaptă să treacă de toate obstacolele pe care israelienii continuă să ni le pună în cale… Am putea distribui 10.000 de corturi pe zi”, a spus săptămâna trecută un oficial de rang înalt al unei mari organizații internaționale.
Israelul nu a permis încă accesul prin punctul de intrare în Gaza din Egipt, la Rafah, deși alte câteva puncte mai mici de trecere dinspre Israel au fost redeschise. Majoritatea proviziilor intră în teritoriu prin camioane operate de firme comerciale private sau de donatori, precum marile state din Golf, în timp ce oficialii unor importante agenții ale Națiunilor Unite spun că se confruntă în continuare cu proceduri birocratice descurajante și opace, care încetinesc sau blochează distribuirea ajutorului.
Oficialii umanitari spun că multe articole esențiale, precum bețele pentru corturi, nu sunt permise de Israel în Gaza deoarece sunt considerate ca având potențial uz militar.
COGAT, agenția din cadrul Ministerului israelian al Apărării care administrează accesul în Gaza, neagă acest lucru și a declarat că, în ultimele luni, a facilitat distribuirea a aproape 140.000 de prelate în Gaza, deși 19.000 de corturi aduse de ONG-uri au fost destinate doar pentru condiții de vară. Agenția ar trebui să colaboreze îndeaproape cu un nou centru administrat de SUA pentru a facilita furnizarea ajutoarelor în Gaza, deși puține detalii au apărut despre modul în care funcționează efectiv acest mecanism.
Prețurile în Gaza fluctuează masiv, dar cei care au bani pot cumpăra un cort din piețe pentru aproximativ 800 de dolari. Puțini din al-Mawasi au vreun ban după doi ani de război, iar majoritatea palestinienilor din teritoriu încă nu își pot permite să cumpere hrană, medicamente sau rarul gaz de gătit. Bucătăriile comunitare și-au intensificat activitatea, dar nu pot acoperi nevoia acută.
Maher Abu Jerad, 29 de ani, din Beit Lahiya, în nordul Fâșiei Gaza, a spus că familia sa de patru persoane trăiește în principal cu conserve de fasole și mazăre. „Uneori primim o masă de la bucătăria publică o dată la trei zile – de obicei linte sau orez. Hrana din piață rămâne complet inaccesibilă. Apa este, de asemenea, o luptă. Trebuie să o aducem de la o distanță mare și nu ne ajunge pentru toată ziua. Avem doar trei recipiente pe care le umplem pentru necesarul zilnic”, a spus Abu Jerad, pictor înainte de război.
Toți cei din Gaza știu că furtuna de săptămâna trecută a fost doar prima dintre multe altele, iar temperaturile vor scădea drastic în următoarele săptămâni. „Fără infrastructură de bază sau sisteme adecvate de drenaj în tabere, apa de ploaie se adună în jurul corturilor. Supraaglomerarea și accesul limitat la apă curată agravează situația sanitară”, a spus Mohammed Madhoun, lucrător în domeniul sănătății comunitare la o clinică administrată de Medical Aid for Palestinians în Deir al-Balah, în centrul Gazei.
Furtuna a lăsat corturile împrăștiate pe străzi și plaje, unde valurile mării au înghițit multe dintre ele. „Sunetul valurilor nu ne lasă să dormim. Abia dormim o oră sau mai puțin, iar apa mării ajunge până la corturi când se izbesc valurile”, a spus Breem. „Ne lipsesc toate cele necesare pentru iarnă: nu avem pături, nu avem covoare, nu avem saltele. Bolile s-au răspândit printre noi: răceli, tuse, dureri… și suntem abia la începutul iernii.”
Prima etapă a acordului de încetare a focului, care prevedea o retragere parțială a Israelului și returnarea ostaticilor deținuți de Hamas, este aproape finalizată. Următoarea etapă, care a primit un impuls după ce planul lui Trump a fost susținut luni de Consiliul de Securitate al ONU, prevede crearea unei comisii de tehnocrați palestinieni care să administreze Gaza sub autoritatea finală a președintelui, precum și desfășurarea unei forțe internaționale de stabilizare. O mare întrebare fără răspuns este cum – sau dacă – Hamas va fi dezarmat.
Conflictul a fost declanșat în octombrie 2023, când militanți conduși de Hamas au atacat sudul Israelului, ucigând aproximativ 1.200 de oameni, majoritatea civili, și răpind 251. Organizația islamistă încă deține rămășițele a trei ostatici. Campania militară a Israelului în Gaza a ucis 69.100 de palestinieni, în mare parte civili, și a redus mare parte din teritoriu la ruine.
Naama Arafat, care locuiește acum pe țărmul din al-Mawasi, a spus că își amintește de o „viață frumoasă” înainte de război, în „căsuța lor mică, simplă și caldă” din estul orașului Khan Younis.
„Purtăm haine groase, iar saltelele și păturile erau din belșug… Acum, nu putem nici măcar aprinde un foc ca să gătim mâncare din cauza vânturilor puternice și a lipsei de lemne și provizii”, a spus Arafat, 53 de ani. „Mă rog lui Dumnezeu ca toate aspectele vieții noastre să se ușureze și să putem trăi în condiții mai bune. Transmit un mesaj lumii: să se uite la noi cu milă și să ne ofere ajutor, pentru că am intrat într-un sezon de iarnă foarte dur.”
Urmărește-ne pe Google News
