Zară, Fosta şef ANPDPD: Am fost revocată pentru că nu l-am informat pe ministru despre acţiune. Dacă l-aş fi informat, aş fi săvârşit o infracţiune

Fosta şefă a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi (ANPDPD), Alexandra Zară, a declarat miercuri că motivul revocării sale din funcţie este că nu l-a informat pe ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, în legătură cu acţiunea din 30 iunie din judeţul Bihor a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Aceasta a precizat, într-o conferinţă de presă, că organele de urmărire penală i-au cerut să păstreze confidenţialitatea în legătură cu această acţiune şi dacă l-ar fi informat pe ministru ar fi săvârşit o infracţiune.

“Astăzi am revenit din teritoriu. Am efectuat câteva vizite de lucru pentru a mă asigura că beneficiarii, persoanele adulte cu dizabilităţi care au fost găsite în judeţul Bihor şi relocate în servicii sociale licenţiate sunt în siguranţă. (…) Am vizitat beneficiarii din judeţele Olt, Mehedinţi şi Gorj. În drum spre Caraş-Severin am primit telefon de la ministrul Pîslaru care m-a anunţat că în cursul zilei de astăzi îmi va revoca mandatul, cu publicare în Monitorul Oficial, ceea ce la acest moment s-a şi întâmplat. Eliberarea mea din funcţie a fost semnată de prim-ministrul României”, a explicat fosta preşedintă a ANPDPD.

Potrivit acesteia, l-a întrebat pe ministru care a fost motivul demiterii sale.

“Am întrebat care a fost motivul revocării mandatului meu. (…) M-a informat că motivul este că nu l-am anunţat înainte ca acţiunea DIICOT să se desfăşoare. Am avut o discuţie cu dumnealui chiar după revenirea mea în Bucureşti, după procesul de relocare a persoanelor găsite în Bihor. (…) I-am spus că este vorba despre solicitarea DIICOT Structura Centrală şi IGPR Direcţia de Investigaţii Criminale, care mi-a fost adresată în calitate de reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, în virtutea faptului că organele de urmărire penală au identificat persoane cu dizabilităţi la faţa locului, şi mi-a fost învederată expres obligaţia de a păstra confidenţialitatea cu privire la informaţiile care mi-au fost aduse la cunoştinţă. De altfel, dacă l-aş fi informat, aş fi săvârşit o infracţiune, infracţiune prevăzută de Codul penal”, a explicat Alexandra Zară.

Aceasta a subliniat că întrebările pe acest subiect au continuat zilele următoare la care a răspuns inclusiv în scris. Ea a adăugat că are semne de întrebare cu privire la motivul revocării sale din funcţie, deoarece a colaborat bine cu actualul ministru al Muncii, inclusiv în procesul de relocare, şi aveau stabilite obiective comune.

Pe de altă parte, Alexandra Zară a afirmat că beneficiarii din judeţele pe care le-a vizitat sunt în regulă şi a transmis că, din punctul său de vedere, licenţierea serviciilor sociale clandestine nu reprezintă o soluţie, ci ar trebui să se acorde atenţie cauzelor pentru care statul nu a reacţionat.

“M-a interesat să ştiu în primul rând cum se simt, ce nevoi au şi dacă mai este nevoie de măsuri suplimentare pentru a le asigura protecţia corespunzătoare. M-a interesat, inclusiv în raport cu personalul din servicii şi cu reprezentanţii Direcţiilor generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, să clarificăm toate chestiunile care ţin de situaţia medicală a beneficiarilor, de situaţia juridică, în speţă dacă au sau nu reprezentanţi legali, dacă au sau nu instituite măsuri de ocrotire şi dacă s-a luat legătura cu aceste persoane. (…) La nivelul celulei de criză care a fost constituită la Ministerul Muncii, odată cu această acţiune din 30 iunie, s-a discutat inclusiv despre ce am putea să facem împreună în viitor (…) În momentul în care am discutat despre care sunt obiectivele noastre viitoare, s-a pus pe masă discuţia despre cum sprijinim aceste servicii sociale clandestine spre a fi licenţiate. Mi-am exprimat punctul de vedere şi atunci, o fac şi acum: nu cred că soluţia potrivită este licenţierea acelor entităţi, sau în cazul de faţă persoane fizice, care o bună perioadă de timp nu au reuşit să îndeplinească aceste condiţii sau poate nici nu au dorit, ci mai degrabă să ne uităm la cauzele care ne-au făcut pe noi ca Stat să nu reacţionăm”, a afirmat Alexandra Zară.

Aceasta a adăugat că un subiect foarte important pe masa Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului este lipsa personalului şi că, iarna trecută, a lucrat împreună cu echipa de la ANPDPD la un proiect de Memorandum prin care să se dea posibilitatea scoaterii la concurs a posturilor vacante de la nivelul serviciilor sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi. Ministerul, împreună cu celelalte instituţii aflate în subordine şi în coordonare, a venit cu informaţiile necesare suplimentare pentru a completa proiectul şi cu celelalte posturi vacante din asistenţă socială.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a anunţat miercuri că a demis-o din funcţie pe preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi (ANPDPD), Alexandra Zară, şi a solicitat sancţionarea conducerii unor instituţii din judeţul Bihor, în urma modului în care acestea au gestionat intervenţia DIICOT din 30 iunie. Ulterior, el a anunţat numirea în funcţia de preşedinte al Autorităţii a Anei Rădulescu.

Poliţiştii Direcţiei Investigaţii Criminale şi procurorii DIICOT au pus în aplicare, în 30 iunie, 27 de mandate de percheziţie în judeţul Bihor, la domiciliile mai multor persoane fizice, la sediile unor persoane juridice şi al unei instituţii publice, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată şi complicitate la trafic de persoane în formă continuată.

Potrivit unui comunicat al Poliţiei Române, este vizată destructurarea unei grupări de criminalitate organizată, care exploata persoane vulnerabile, în scopul obţinerii de foloase materiale, sub paravanul unei asociaţii umanitare şi de caritate, prin care ar fi creat un prejudiciu de circa 13,048 milioane de lei.

Sub aparenţa furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire şi protecţie, disimulate prin folosirea ca paravan a unei asociaţii umanitare şi de caritate, gruparea de criminalitate organizată ar fi indus în eroare donatori, aparţinători şi alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obţine importante sume de bani din donaţii, sponsorizări, contribuţii, dar şi pensii, indemnizaţii de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare, precum şi alte venituri ori prestaţii sociale cuvenite victimelor.

Conform anchetatorilor, în perioada 2020 – iunie 2026, liderul grupului infracţional organizat, cu sprijinul membrilor, ar fi recrutat, primit şi adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilităţi psihice, care nu se puteau apăra şi nu îşi puteau exprima voinţa şi pe care le-ar fi menţinut într-o stare de dependenţă şi aservire.

Persoanele vătămate, aduse din multiple unităţi spitaliceşti şi direcţii de asistenţă socială din mai multe judeţe, ar fi fost plasate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca şi Lăzăreni, sub aparenţa oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament şi asistenţă socială de către liderul grupării, persoană fizică ce nu ar fi deţinut capacitatea legală, organizatorică şi profesională necesară pentru o astfel de activitate, aşa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistenţa socială.