EXCLUSIV Președintele Nicușor Dan explică, într-un interviu pentru TVR, ce a obținut România la summitul de la Ankara

Menţionarea explicită a ameninţării ruse în declaraţia finală a summitului NATO de la Ankara reprezintă a confirmare a importanţei acordată de aliaţi Flancului Estic, spune preşedintele Nicuşor Dan. Despre câştigurile realizate de ţara noastră la finalul acestei zile intense, dar şi despre consultările cu liderii politici pe care şeful statului le-a convocat la începutul săptămânii viitoare, a vorbit Nicuşor Dan într-un interviu acordat Ramonei Avramescu, trimis special al TVR la Ankara.

Ramona Avramescu, jurnalist (S) TVR: Domnule Președinte, vă mulțumesc că ne acordați acest interviu aici, la Ankara, la finalul summitului NATO. Au fost 2 zile de discuții intense și importante pentru securitatea transatlantică și pentru securitatea României, bineînțeles. Spuneați la începutul reuniunii că unul din obiectivele principale ale României este întărirea securității pe Flancul Estic și în Marea Neagră. În ce măsură considerați că acest obiectiv a fost atins și mai ales cum?

Nicușor Dan, președintele României: Ce e esențial în urma summit-ului este declarația care a fost negociată înainte și în care apar aceste elemente, în primul rând unitatea. În al doilea rând, importanța articolului cinci, apoi relația transatlantică, deci faptul că, cumva, ca răspuns la îngrijorare, faptul că Statele Unite rămân implicate și parte importantă din NATO și faptul că în declarație apare referința la Rusia ca amenințare la adresa securității aliaților, care evident că nu pot să fie decât cei din Flancul Estic. În ceea ce privește Marea Neagră, ea nu este menționată explicit, însă în dezbaterea pe care am avut-o, și dezbaterile contribuie cumva la perspectiva pe care noi împreună ne-o asumăm pentru viitor, am menționat cât de importantă este Marea Neagră pentru Europa, nu doar pentru România, din perspectivă de securitate, evident, dar și din perspectivă economică, pentru că e locul din care, pe de o parte extragem gaz și este locul prin care ne conectăm cu o zonă care are multă energie, zona Caspică. De asta e importantă, nu doar pentru România. Evident că e importantă pentru România, pentru că centrul acestui ecosistem este portul Constanța, pe care vrem să-l dezvoltăm.

Ramona Avramescu: Apropo de perspectivă, ați avut probabil discuții și formale, și informale. Au înțeles aliații amenințările directe cu care se confruntă România, mai ales din cauza dronelor care ajung în spațiul nostru național? Ați avut, poate aveți, promisiuni privind asistență, transfer de capabilități, de tehnologie din partea vreunui partener?

Nicușor Dan: Da, în primul rând, că este o chestiune nouă, adică noi, ca și țările NATO, aveam programele noastre de înzestrare pe 10 ani, pe 20 de ani, pe 40 de ani, chiar cumva liniare. Acest război a schimbat cu totul perspectiva, tehnologia. Și dronele reprezintă o amenințare pentru care nimeni nu a fost pregătit. Și de asta răspunsul nostru este un proces. Deja sunt șase țări NATO care ne-au ajutat cu echipament pentru un răspuns provizoriu. Răspunsul definitiv este prin SAFE, în care am luat toate aceste echipamente, adică le-am comandat și ele vor veni peste un an, peste un an și jumătate, peste doi. Cele șase țări care ne-au ajutat deja cu echipament sunt țări importante – Statele Unite, Franța, Italia, Spania, Portugalia și Slovacia.

Ramona Avramescu: Echipament de detectare?

Nicușor Dan: Și de detectare și de lovire efectivă. Elicoptere, de exemplu.

Ramona Avramescu: Există o inițiativă comună a Turciei, României și Bulgariei, pentru deminarea Mării Negre, care la acest summit a fost prelungită și extinsă la infrastructura critică. Asta înseamnă că cele trei țări vor asigura împreună și securitatea perimetrului Neptun Deep sau ce impact exact asupra acestuia?

Nicușor Dan: Exact. Deci este o inițiativă care funcționează de câțiva ani, imediat ce a început războiul din Ucraina, și este dovada încrederii reciproce între aceste trei țări riverane, Turcia, Bulgaria și România. Sunt operațiuni comune și o deminare efectivă de-a lungul coastei, astfel încât să nu fie afectată circulația. Și așa cum ați spus, prin înțelegerea care a fost semnată de miniștrii de apărare, exact aici, la Ankara, a fost extinsă la infrastructura critică și principalul nostru interes pe infrastructura critică este Neptun Deep. De asemenea, Turcia are interes de a extrage gaz din Marea Neagră. Există, vor exista cabluri de transport, de energie, de date pe ele. De asemenea, reprezintă infrastructură critică. Dar principalul interes în momentul ăsta este Neptun Deep.

Ramona Avramescu: NATO se angajează tot aici, la Ankara, să investească 50 de miliarde de dolari în dezvoltarea și producerea unor capabilități comune de apărare. S-au semnat angajamente, inițiative, unele și de către România. Spuneți-ne ce înseamnă ele concret pentru România și pentru industria de apărare. Adică ne angajăm doar la achiziții sau vom și produce?

Nicușor Dan: Ce s-a întâmplat la Haga anul trecut a fost o cerere legitimă a Statelor Unite în ceea ce privește echilibrul de finanțare a securității între Statele Unite și Europa, în esență, pentru că există și Canada, există și Turcia. Dar în esență, la Haga am avut o cerere a Statelor Unite care a spus: nu e echitabil cum împărțim cheltuielile de apărare, vă rog, europeni, cheltuiți mai mult. Și europenii au înțeles mesajul, s-au angajat la Haga să crească treptat cheltuielile de apărare. În cadrul acestui summit a fost și un bilanț al respectării acestor angajamente. Numai că întrebarea care se pune imediat și, dacă vă aduceți aminte și la summitul de la B-9, de acum două luni, a apărut în același fel: cum facem să transformăm banii ăștia în echipamente efective? Și de asta, în cadrul NATO, tot așa, pregătite, de experți de diferite niveluri, au apărut aceste programe de înzestrare care să răspundă, pe de o parte, la întrebarea „care sunt cele mai bune echipamente care să răspundă la anumite tipuri de provocări?” și la a doua întrebare: „cum facem să compatibilizăm echipamentele pe care le folosim împreună?” Și România este evident doritoare să participe la cât mai multe din aceste programe, cum este acesta, de lovituri în adâncime, care s-a semnat, cum este cel cu sisteme drone-antidrone. Cum este, dacă ne întoarcem la partea de finanțare, la această bancă de apărare care tocmai să stimuleze introducerea inovării în achiziția noastră de echipamente militare?

Ramona Avramescu: Ați fost însoțit de miniștrii Apărării și de Externe, ambii interimari, parte dintr-un cabinet care a fost demis și care are atribuții reduse, ceea ce ne duce inevitabil către situația politică din țară. Ați convocat luni partidele la o nouă discuție și spuneați că nu veți nominaliza pe niciunul dintre candidații propuși de PSD și PNL, Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan, pentru că nu pot face o majoritate.

Nicușor Dan: Cel puțin în momentul acesta, conform declarațiilor publice, niciunul dintre ei nu întrunește o majoritate. Și atunci nu vreau să fac un gest gratuit, pentru ca să facem niște știri și până la urmă să vedem că Guvernul nu trece. De aceea, mesajul meu pe care l-am transmis public a fost: Partide, aveți reprezentanți în Parlament, aveți responsabilitatea de a strânge o majoritate.

Ramona Avramescu: Aveți în vedere alte nume, alte soluții? În discuțiile dintre partide, de exemplu, se vehiculează numele ministrului de Finanțe, domnul Alexandru Nazare. Ar putea fi o variantă acceptată de partidele din fosta coaliție?

Nicușor Dan: Discuția este între partidele politice, pentru că nu este vorba numai de primul-ministru, este vorba de tipul de miniștri, este vorba de program, este vorba de cine să ocupe poziții de secretar de stat, de prefect. Deci, este o discuție între partide pe multe niveluri și eu nu pot, din poziția mea, evident, eu pot să strâng aceste tipuri de informații, dar nu pot să conduc o discuție de tipul ăsta, care este mult mai legată de aspirații cumva legitime ale partidelor, de a influența actul de guvernare. Deci discuția nu este despre cine să fie primul ministru. Și acum vedem, prin declarațiile publice, blocajul, în momentul de față, este cine să compună cabinetul de miniștri, pentru că există condiții care sunt opuse uneia care fac imposibilă o alegere.

Ramona Avramescu: Și cum se poate realiza un compromis?

Nicușor Dan: Prin cedări succesive din partea partidelor. Asta este politica, trebuie să ajungi la un compromis, ăsta e obiectul acestei meserii, pentru ca oamenii să nu încerce să-și facă dreptate ei singuri.

Ramona Avramescu: Ați spus de multe ori, și în campanie și după preluarea mandatului, că una dintre preocupările dumneavoastră majore este polarizarea din societate, accentuată de anularea alegerilor. Ați urmărit cazul de la Dumbrava, ați făcut și un comentariu, însă aici reacțiile publice par să contureze două tabere ireconciliabile. Se contestă inclusiv acțiunea în justiție, pe care dumneavoastră, cel puțin prin numirea procurorilor șefi, inclusiv cel de la DIICOT, teoretic, o garantați. Au ieșit oamenii în stradă, în semn de solidaritate cu cei acuzați la Dumbrava. Cum vedeți dumneavoastră? Cum vi se pare impactul în societate al acestui caz și dacă vă îngrijorează în vreun fel?

Nicușor Dan: Nu mă îngrijorează din perspectiva diferenței de opinie, pentru că în momentul în care… când am vorbit de reconciliere, tot timpul am făcut o diferență între liniile politice ale partidelor și m-am referit la anumite partide că sunt anti-occidentale, niciodată nu am spus nimic despre votanții acelor partide. Deci eu cred că obiectivul nostru, ca societate, trebuie să fie să reușim să avem un dialog pe teme importante pentru societate și chiar dacă, la un moment dat, o să avem nevoie de un vot în Parlament, în care unii vor avea opinie și alții cealaltă opinie, să reușim ca fiecare să înțeleagă argumentele celorlalți.

Eu cred că, dacă ne referim, strict ca dialog social, dacă ne referim la acest caz, suntem în această situație, adică există înțelegere de la cei care spun „acolo s-a încălcat legea” față de cei care spun „da, numai că instituții ale statului au trimis pacienți” și există înțelegere a celor care spun „da, numai că instituțiile statului” de către cei care spun „da, dar totuși au încălcat legea”. Deci există un dialog și ăsta e un lucru bun. Ce e rău este că suntem într-o situație în care vedem niște categorii sociale în România care nu au o șansă, aici, este, într-adevăr, o problemă de funcționare a statului.

Ramona Avramescu: Lipsa de încredere în justiție nu e, de asemenea, un lucru rău? Vă mai dau un caz: decizia Tribunalului București de a suspenda toate hotărârile congresului extraordinar al PNL, inclusiv noul statut și noua conducere. Există deja voci care acuză o interferență a politicului în aceste acțiuni. Dumneavoastră, ca președinte, sunteți convins, garantați publicului că actele de justiție sunt independente?

Nicușor Dan: Aici sunt două răspunsuri. În primul rând, în mod general, dacă ne uităm la sondajele care spun „care este încrederea dumneavoastră în sistemul de justiție?” și dacă vedem numere de genul 25%, 32%, ăsta este un lucru care trebuie să ne îngrijoreze. Faptul că încrederea în justiție este sub 50% – ăsta e un lucru care în mod clar trebuie să ne îngrijoreze. Pe de altă parte, în întrebarea punctuală pe care o puneți, de asemenea, nu văd. Adică am văzut această opinie, numai că ea este relativ puțin răspândită. Și când, cel puțin asta e evaluarea mea, și când este, este cumva influențată de tensiunea politică.

Mă dau pe mine ca exemplu, că am avut nenumărate interacțiuni cu sistemul de justiție, ca ong-ist, am avut vreo 500 de dosare împotriva primăriei, în special, mai puțin împotriva altor autorități. Bineînțeles că tot timpul când faci un proces ți se pare că ai dreptate, se întâmplă să pierzi, am pierdut, nu știu, 20% dintre ele sau ceva de genul ăsta, și ești nemulțumit. Dar de aici până la a acuza… sau cum se întâmplă acum, de fiecare dată când trimit la Curtea Constituțională o obiecție pe legi care vin la Parlament de la mine, sunt convins că am dreptate. Uneori Curtea Constituțională zice că am, alteori zice că nu am. Nu e o știință exactă-exactă, deși dreptul e o știință foarte serioasă, nu este exactă, este un nivel de interpretare. Deci nu trebuie să ne ducem pe cazuri punctuale, să facem conspirații din astea.

Ramona Avramescu: Domnule președinte, vă mulțumesc mult pentru că ne-ați acordat acest interviu.

Nicușor Dan: Cu mare plăcere.