Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, despre Legea salarizării: Eliminăm 87 din 151 de sporuri, introducem bonificație de performanță de 10-20%, valoarea de referință este de 4.100 de lei. LIVE, pe TVR Info

Noul proiect de Lege a salarizării unitare în domeniul bugetar elimină 87 de sporuri din 151, deci o reducere de aproape 57%, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Dragoş Pîslaru, într-o conferinţă de presă.

Proiectul Legii salarizării poate fi consultat aici.

Descărcați de AICI proiectul Legii salarizării.

„Problema oamenilor nu este numai legată de câţi bani primesc în mână. Problema majoră pe care o avem în sistem acum se referă la echitate, pentru că oamenii analizează câţi bani primesc ei faţă de cât primeşte altcineva, fie cât primeşte altcineva care face acelaşi lucru, fie cât primeşte altcineva care practic are anumite elemente de natură salarială nejustificate faţă de cadrul legal. Un lucru care este fundamental, poate vestea cea mai importantă pe care o dăm este faptul că, din cauză că era greu să intervii pe salariile de bază, pentru că trebuia să modifici Legea 153/2017 (…) şi ştiţi că zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport naţional în administraţia din România, zona de sporuri a dus la faptul că, să dau cifra corectă, aici scrie peste 150, le-am mai enumerat încă o dată în weekend, sunt 151 de sporuri. Deci, în momentul de faţă, în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri. Noi ce am făcut prin acest proiect pe care îl prezentăm este să eliminăm 87 din aceste sporuri, deci 87 din 151 înseamnă o reducere de 57% aproape. (…) Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară”, a afirmat Pîslaru.

Potrivit acestuia, sporurile vor fi limitate la 20% pe fiecare ordonator principal de credite. De asemenea, se va introduce un sistem de bonusuri care să fie acordate pentru performanţă, de 10-20% din salariul de bază, pentru maximum 30% dintre angajaţii unei instituţii.

„Salariul de bază este zona care trebuie să evolueze într-un mod predictibil şi sporurile ar trebui doar să rămână pentru o zonă redusă şi le vom limita la 20% pe ordonator principal de credite. Salariile ar trebui să aibă elementul principal în zona aceasta de salarii de bază, salarii lunare. Şi încă un lucru: salarizarea nu se adapta performanţei dovedite a angajatului şi existau, practic, nişte prime de excelenţă, dar ele niciodată nu au avut o bază în spate, totdeauna au rămas o chestiune discreţionară, deci nu există în acest moment pe bune un sistem de bonificare de performanţă. Introducem acest sistem între 10 şi 20% din salariul de bază pentru maxim 30% din angajaţi, limitat, după cum o să vedeţi, în primul an, la 4% din anvelopa salarială”, a arătat ministrul interimar.

Dragoş Pîslaru a subliniat că actuala lege a salarizării bugetare nu va putea fi modificată timp de 5 ani, în condiţiile în care vechea lege-cadru (153/2017) a fost modificată/completată prin 43 de acte normative de la adoptare şi până în octombrie 2022.

„În perioada iulie 2017, deci de la adoptarea Legii 153, până în octombrie 2022, Legea-cadru 153 a suferit direct sau indirect modificări şi completări prin 43 de acte normative, inclusiv două decrete ale preşedintelui, două decrete ale Curţii Constituţionale etc. Şi asta ce înseamnă? Înseamnă că trebuie să înţelegeţi că în acest proiect – şi acum să discut pe zona asta de sustenabilitate – se menţionează foarte clar că această legislaţie trebuie să rămână aşa cum e. Asta este şi o parte a acordului politic cu partidele. De altfel, fiind un jalon din PNRR, avem un lucru important de reversibilitate. Cinci 5 ani de zile trebuie să rămână exact aşa cum este, de aici şi importanţa discuţiei. În general, salarizarea nu se discută în fiecare an, se discută la perioade mai lungi, ca să asigure această stabilitate”, a transmis şeful de la Muncă.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale a publicat, luni după-amiaza, în dezbatere publică, proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, respectiv grilele de salarizare şi calendarul de implementare. Proiectul urmează să fie înaintat Parlamentului pentru iniţierea procesului legislativ

Noua lege a salarizării menține sporuri de până la 40% pentru proiectele europene

Personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene va putea beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază, conform proiectului noii legi a salarizării publicat luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).

‘Personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiect pentru proiectele finanțate din fonduri europene rambursabile/nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile/nerambursabile, beneficiază de un spor de până la 40% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare și indemnizația lunară, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Acest spor se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect și cu progresul tehnic/financiar raportat’, se menționează la articolul 15, aliniat 1, privind ‘Sporul pentru activitatea prestată în proiecte finanțate din fonduri externe’.

Conform alin. (2), proiectul prevede că președinții și vicepreședinții consiliilor județene, precum și primarii și viceprimarii care implementează proiecte finanțate din fonduri europene pot beneficia de un spor de până la 20% din indemnizația lunară, în limita bugetului aprobat.

‘Personalul care ocupă funcții de demnitate publică, altele decât cele prevăzute la alin.(2), din instituțiile și/sau autoritățile publice care implementează proiecte finanțate din fonduri europene rambursabile/nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile/nerambursabile poate beneficia de un spor cu o valoare de maximum 20% din indemnizația lunară, în limita bugetului aprobat cu această destinație, în măsura în care aceștia îndeplinesc rolul de reprezentant legal/ordonator de credite’, se mai precizează în document.

Pentru fiecare proiect contractat, conducătorul instituției sau autorității publice va desemna, prin act administrativ, persoanele care fac parte din echipa de proiect, iar numărul maxim al acestora va fi stabilit prin contractul sau acordul de finanțare semnat cu autoritatea finanțatoare.

Proiectul mai prevede că echipa de proiect din cadrul instituției beneficiare este responsabilă pentru realizarea activităților prevăzute în graficul aprobat și pentru îndeplinirea obligațiilor asumate față de autoritatea finanțatoare. Totodată, activitățile desfășurate de personalul nominalizat în echipele de proiect vor fi reflectate în fișa postului, conform prevederilor legale.

Potrivit documentului, coordonatorul sau managerul de proiect va aviza fișele de pontaj care atestă timpul efectiv lucrat în cadrul fiecărui proiect de către membrii echipei de proiect.

Totodată, în document se menționează că sporurile pentru personalul implicat în proiecte finanțate din fonduri europene se acordă de la data încheierii contractului sau acordului de finanțare dintre instituția beneficiară și autoritatea finanțatoare, începând cu data intrării în vigoare a legii.

‘Sporul se acordă numai pe perioada de implementare a proiectului, astfel cum a fost stabilită în contractul/acordul/ordinul de finanțare semnat, pe răspunderea ordonatorului de credite în cadrul căruia este organizată echipa de proiect’, se mai precizează în document.

Proiectul noii legi a salarizării din sectorul bugetar, un jalon important în PNRR

Proiectul noii legi a salarizării din sectorul bugetar, un jalon important în PNRR, a fost făcut public. Ministrul interimar al Muncii a prezentat proiectul pe care PSD, PNL, USR și UDMR s-au angajat să îl adopte până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Între timp însă, premierul a discutat cu primarii din țară despre proiectele restante din PNRR.

Odată adoptat acest act normativ, nu se vor mai putea adopta alte ordonanțe de urgență care să introducă sporuri sau alte facilități pentru angajații din sistemul public.

Concret, va exista un salariu de referință între 4.100 – 4.300 de lei, iar în funcție de această sumă, se vor calcula, pe baza unor coeficienți, toate celelalte salarii. De pildă, indemnizația președintelui țării va fi aferentă unui coeficient = 8. Premierul va avea un coeficient un pic mai mic, iar angajații din diferite instituții ale statului vor avea diverși coeficienți.

Cum se calculează salariile în funcție de coeficient