Un supliment obișnuit folosit de cei care merg la sală ar putea da un impuls celulelor care luptă împotriva cancerului

Creatina, cunoscută mai ales ca supliment utilizat de sportivi pentru creșterea forței și a performanței fizice, ar putea avea și un rol în susținerea celulelor sistemului imunitar care luptă împotriva cancerului, arată un studiu realizat de cercetătorii Universității California din Los Angeles – UCLA, potrivit Science Alert

Experimentele efectuate pe șoareci cu melanom au arătat că administrarea creatinei a încetinit semnificativ dezvoltarea tumorilor și a crescut numărul și activitatea unor celule imunitare esențiale, numite celule dendritice.

Cercetarea a fost publicată în revista științifică iScience.

Oamenii de știință avertizează însă că rezultatele sunt, deocamdată, preclinice. Creatina nu a fost testată ca tratament împotriva cancerului în cadrul unor studii clinice, iar efectele observate la șoareci nu înseamnă automat că suplimentul va produce aceleași rezultate în cazul pacienților.

Cum ar putea ajuta creatina sistemul imunitar

Creatina este produsă în mod natural de organism și contribuie la refacerea rezervelor de adenozin trifosfat – ATP, principala sursă de energie folosită de celule.

Studii anterioare realizate de aceeași echipă au arătat că substanța poate furniza energie celulelor T citotoxice, care identifică și distrug celulele tumorale.

Noua cercetare sugerează că efectele creatinei nu se limitează la aceste „celule ucigașe”. Suplimentul ar putea susține și celulele dendritice, care detectează fragmentele tumorale și „instruiesc” celulele T să recunoască și să atace tumora.

„Acest studiu arată că substanța creatină nu ajută doar celulele T care luptă împotriva cancerului, ci furnizează energie întregii infrastructuri care le susține și le ghidează”, a explicat imunologul Lili Yang, coordonatoarea cercetării.

Celulele fără acces la creatină au funcționat mai slab

Cercetătorii au analizat genele implicate în metabolismul celulelor dendritice care pătrunseseră în tumorile șoarecilor.

Ei au descoperit că gena care produce transportorul de creatină – proteina care introduce creatina în interiorul celulelor – era mult mai activă în celulele dendritice din tumori decât în cele aflate în țesuturile sănătoase.

Ulterior, oamenii de știință au cultivat în laborator celule dendritice modificate astfel încât să nu mai aibă acest transportor. Acestea au supraviețuit mai puțin, au fost mai slab activate și au avut o capacitate redusă de a pregăti celulele T pentru atacul împotriva cancerului.

Celulele T care depindeau de această rețea de sprijin s-au multiplicat mai greu și au produs mai puține molecule necesare răspunsului antitumoral.

Tumorile au crescut mai lent la șoarecii tratați cu creatină

Cercetătorii au testat apoi abordarea opusă și au administrat zilnic creatină unor șoareci cu melanom.

Tratamentul a încetinit semnificativ creșterea tumorilor și a determinat creșterea numărului și a activității celulelor dendritice care pătrunseseră în țesutul tumoral.

Analizele au arătat că suplimentarea a mărit nivelul de ATP din interiorul acestor celule și a susținut mecanismele inflamatorii necesare activării lor.

Creatina ar putea funcționa astfel asemenea unei „baterii”, care stochează și eliberează energie atunci când celulele imunitare au nevoie de ea. Acest mecanism poate fi important în interiorul tumorilor, unde celulele canceroase consumă rapid substanțele nutritive disponibile.

Efecte observate și asupra celulelor umane din laborator

Echipa UCLA a testat creatina și pe celule dendritice umane cultivate în laborator.

Substanța a intensificat activarea acestora și le-a îmbunătățit capacitatea de a stimula celulele T împotriva unei ținte asociate cancerului.

Astfel de celule dendritice sunt utilizate și pentru realizarea unor vaccinuri terapeutice personalizate împotriva cancerului. Cercetătorii cred că folosirea creatinei în procesul de producție ar putea crește eficiența acestor vaccinuri, însă ipoteza trebuie confirmată prin studii clinice.

„Susținerea metabolică a celulelor dendritice înseamnă susținerea întregului răspuns antitumoral, nu doar a celulelor T ucigașe aflate la capătul acestui proces”, a explicat biologul molecular Elliot Kang.

Imunoterapia nu funcționează pentru toți pacienții

Majoritatea imunoterapiilor aprobate acționează direct asupra celulelor T, ajutând sistemul imunitar să recunoască și să atace cancerul.

Aceste tratamente pot produce rezultate importante, însă doar aproximativ 20-40% dintre pacienți răspund la ele, în funcție de tipul de cancer și de terapia folosită.

Cercetătorii speră că întărirea celulelor dendritice, care activează și coordonează celulele T, ar putea extinde numărul pacienților care beneficiază de imunoterapie.

„Creatina ar putea fi folosită în două moduri complementare: ca supliment pentru intensificarea răspunsului imunitar al pacienților care primesc deja imunoterapie și ca instrument pentru îmbunătățirea calității vaccinurilor pe bază de celule dendritice înainte de administrarea acestora”, a afirmat microbiologul James Elsten-Brown.

Cercetătorii pregătesc studii clinice

Următoarea etapă este organizarea unor studii clinice în care să fie testate diferite doze de creatină în cazul pacienților care urmează imunoterapie.

Oamenii de știință vor să afle dacă efectele observate la șoareci și în celulele cultivate în laborator pot fi reproduse în siguranță și la oameni.

Creatina este ieftină, disponibilă pe scară largă și considerată, în general, sigură atunci când este administrată în dozele recomandate. Efectele și riscurile pot varia însă în funcție de starea de sănătate, de tratamentele urmate și de funcționarea rinichilor sau a ficatului.

Autorii cercetării subliniază că studiul nu oferă, în acest moment, recomandări alimentare sau medicale. Strategia nu a fost testată pe pacienți și nu a fost aprobată ca tratament împotriva cancerului.

Persoanele diagnosticate cu cancer nu ar trebui să înceapă administrarea creatinei sau a altor suplimente fără să discute în prealabil cu medicul oncolog.