2024, an cu număr record de alegeri. Partidele caută formula care le va ajuta să obţină cât mai multe voturi

În 2024 sunt programate toate cele patru tipuri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale. Confruntată cu o avalanşă nemaiîntâlnită de scrutine, clasa politică îşi face calcule şi chiar se gândeşte să le comaseze pe unele. În teorie, pentru a face economie şi a nu bloca ţara cu campanii electorale nesfârşite. În practică, partidele caută formula care le va ajuta să obţină cât mai multe voturi.

Grecia, pregătită de noi alegeri. Următorul scrutin s-ar putea organiza pe 25 iunie

Grecia se îndreaptă spre o nouă rundă de alegeri, la doar cîteva ore de la încheierea scrutinului legislativ anticipat. Partidul actualului premier mai avea nevoie de cinci locuri în Parlament pentru a întruni o majoritate simplă. Prin urmare, șeful guvernului a decis să refuze formarea unei coaliții și să cheme, din nou, electoratul la vot. Viitoarele alegeri s-ar putea organiza pe 25 iunie. Atunci, grecii vor vota pentru prima oară, în ultimii 30 de ani, într-un sistem electoral cu reprezentare proporțională, care încurajează formarea unor coaliții. Înaintea schimbării legii, partidul care câștiga turul al doilea primea automat mai multe locuri în Parlament.

Kemal Kılıçdaroğlu, candidat unic al opoziției în confruntarea cu Erdogan. El și-a creat un profil de politician onest, al unui luptător împotriva corupției și și-a câștigat electoratul tânăr pe Facebook

Este atât de calm încât îi scoate din minți chiar și pe colaboratorii săi. Așa îl descriu apropiații pe liderul opoziției. În vârstă de 74 de ani, Kemal Kılıçdaroğlu a reușit să-și creeze într-un timp record un profil de politician onest, al unui luptător împotriva corupției.

Exit-poll: Emmanuel Macron, reales președinte al Franței. Este prima dată în ultimii 20 de ani când un șef de stat în exercițiu primește un nou mandat

Francezii au votat duminică pentru a-şi alege următorul preşedinte. Emmanuel Macron va fi preşedinte pentru un nou mandat, după ce a obținut 58,2% din voturi, potrivit primelor estimări, față de 41,8% pentru Marine Le Pen. Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când un șef de stat în exercițiu este votat pentru un nou mandat, un rezultat, astfel, istoric. De la realegerea lui Jacques Chirac, în 2002, Franța nu a mai acordat niciunui președinte în exercițiu un astfel de privilegiu. Însă pentru Macron lupta nu a luat sfârșit: urmează alegerile legislative din iunie, unde trebuie să se asigure că are și sprijinul Parlamentului.

Ultima Oră

Cele mai citite