Aducerea moaştelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la Bucureşti – sărbătorită la Catedrala Patriarhală

Catedrala Patriarhală
12 iulie 2026, 06:05 (actualizat 12 iulie 2026, 06:06)

O serie de evenimente liturgice se vor desfăşura duminică şi luni la Catedrala Patriarhală cu prilejul sărbătorii Aducerii moaştelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la Bucureşti.

Potrivit Agenţiei Basilica a Patriarhiei Române, evenimentele liturgice se vor desfăşura după următorul program:

* Duminică, 12 iulie:

17:00 – Slujba Privegherii, săvârşită de Preasfinţitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop Vicar Patriarhal;

20:00 – Procesiunea în jurul Catedralei, cu cinstitele moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou.

* Luni, 13 iulie:

09:00 – Sfânta Liturghie, săvârşită de Preasfinţitul Părinte Paisie Sinaitul, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi;
11:30 – Slujba Parastasului pentru ctitorii şi slujitorii Catedralei care au trecut la Domnul începând cu anul 1774 până în prezent.

Sfântul Dimitrie cel Nou este ocrotitorul Bucureştilor şi sărbătoarea lui constituie unul dintre cele mai importante pelerinaje din România.

***
Începând din anul 2024, prin decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost introdusă în calendarul Bisericii Ortodoxe Române serbarea în mod oficial la data de 13 iulie a Aducerii moaştelor Sf. Dimitrie cel Nou la Bucureşti.

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou s-a alăturat astfel sfinţilor care au trecută în calendar sărbătoarea aducerii moaştelor lor: Sf. Arhid. Ştefan (2 august), Sf. Ier. Nicolae (9 mai), Sf. Ier. Ioan Gură de Aur (27 ianuarie), Sf. M. Mc. Teodor Stratilat (8 iunie), Sf. Ioan cel Nou de la Suceava (24 iunie).

În 2026 se împlinesc 252 de ani de la aducerea moaştelor Sfântului Dimitrie la Bucureşti de către generalul Ivan Piotr Saltîkov, care le-a luat din satul Basarabi, de lângă Ruse, pentru a le proteja de invazia turcilor în timpul Războiului Ruso-Turc din 1768-1774.

Ajungând cortegiul cu racla în Bucureşti, un negustor bogat cu numele Hagi Dimitrie, precum şi mitropolitul Grigorie II al Ţării Româneşti l-au rugat pe generalul rus să lase cinstitele moaşte poporului român şi Mitropoliei, ca o mângâiere pentru multele pagube materiale şi suferinţe îndurate de români în cursul acelui război, mai ales că sfântul era „valah” (român) de neam, precizează basilica.ro.

Ascultându-le dorinţa, moaştele au fost aşezate cu mare cinste, în iulie 1774, în Catedrala Mitropolitană din Bucureşti – astăzi Catedrala Patriarhală. Doar mâna dreaptă a Sfântului Cuv. Dimitrie cel Nou a ajuns la Lavra Pecerska din Kiev, Ucraina, unde se păstrează până azi.

Mitropolitul Filaret al II-lea al Ungrovlahiei (1792-1793) l-a proclamat pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou ocrotitorul spiritual al Catedralei Mitropolitane şi al oraşului Bucureşti.

De-a lungul timpului, sfântul a răspuns rugăciunilor poporului, alungând molime şi refuzând să se lase mutat din Catedrală – atât când moaştele au fost furate, în Primul Război Mondial, cât şi atunci când comuniştii au plănuit să îl mute pe sfânt în afara oraşului şi să închidă Catedrala.

sursa Agerpres

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite