Srebrenica, rana care nu se închide: 31 de ani de la genocid

Europa marchează 31 de ani de la genocidul de la Srebrenica, tragedia în care peste 8.000 de băieți și bărbați bosniaci au fost executați în doar câteva zile. Ceremonii de comemorare au avut loc în Bosnia și Herțegovina, în timp ce ONU și liderii europeni au transmis mesaje de condamnare a atrocităților și apeluri pentru păstrarea memoriei victimelor.

Sirenele au răsunat în întreaga țară, la ora 12.00, pentru a marca momentul solemn. Tot astăzi, zece victime descoperite recent în gropi comune au fost înmormântate, după ce au fost identificate cu ajutorul analizelor ADN.

Masacrul de la Srebrenica a rămas în memoria colectivă drept cea mai gravă crimă în masă comisă în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial. În iulie 1995, peste 8.000 de bărbați, adolescenți și chiar băieți musulmani au fost uciși de forțele sârbilor bosniaci, într-o amplă operațiune de epurare etnică. Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie a stabilit că atrocitățile de la Srebrenica au constituit un act de genocid.

Louis J. Crishock, Înalt Reprezentant interimar în Bosnia și Herțegovina: „Fiecare victimă avea un nume, o familie, o viață și un viitor care i-au fost luate. Astăzi, aducem un omagiu victimelor genocidului de la Srebrenica și împărtășim durerea familiilor acestora.”

Šefik Džaferović, fost membru al Președinției Bosniei și Herțegovinei: „Trebuie să luptăm pentru descoperirea gropilor comune și pentru găsirea victimelor care nu au fost încă identificate, astfel încât acestea să fie înmormântate cu demnitate. Trebuie să luptăm pentru păstrarea memoriei.”

Comemorarea a fost marcată și prin gesturi simbolice. Peste 2.000 de motocicliști au pornit într-un marș spre Srebrenica, iar în sudul țării un sportiv de performanță a sărit în apă, într-un gest de reculegere în memoria victimelor genocidului.

Igor Kazić, multiplu campion la sărituri: „În fiecare an fac această săritură fără aplauze, pentru comemorarea victimelor din Srebrenica. Este o zi de doliu. Așa ceva nu trebuie să se mai întâmple niciodată.”

După proclamarea independenței Bosniei și Herțegovinei față de Iugoslavia, conflictul dintre bosniaci, sârbi și croați s-a transformat rapid într-un război sângeros pentru controlul teritoriului. Deși Organizația Națiunilor Unite a declarat enclava Srebrenica zonă protejată, măsura s-a dovedit insuficientă. Trei decenii mai târziu, tragedia rămâne un simbol dureros al eșecului comunității internaționale de a proteja civilii, iar cazul este considerat unul dintre cele mai grave exemple de crime împotriva umanității din istoria contemporană.
  

VEZI ȘI: 11 iulie 1995 – 31 de ani de la masacrul de la Srebrenica. 8000 de musulmani au fost exterminaţi