Exit-poll: Emmanuel Macron, reales președinte al Franței. Este prima dată în ultimii 20 de ani când un șef de stat în exercițiu primește un nou mandat

ACTUALIZARE 23.48: Corespondenta The Guardian în Franța anunță că în Piața Republicii din Franța s-ar anunța proteste față de realegerea lui Macron. În zonă au fost văzute și forțe de ordine, care ar fi gata să intervină în cazul unor conflicte.

Crowd gathering at Place de la République in Paris. Calm now but square surrounded by riot police. Guy with a CGT union sticker says youngsters have come to express dissatisfaction at election pic.twitter.com/GI3q1qcicb

— Kim Willsher (@kimwillsher1) April 24, 2022

ACTUALIZARE 23.29: Președintele în exercițiu, Emmanuel Macron, a susținut primul discurs după anunțarea primelor estimări de după votul de duminică, rezultate parțiale care îl dau câștigător al unui noi mandat de șef al statului. Macron și-a susținut discursul în piața Champs de Mars, în fața susținătorilor care s-au strâns pentru a saluta realegerea.

ACTUALIZARE 22.45: Liderii europeni îl felicită pe Emmanuel Macron pentru realegerea sa.

Congratulations to @EmmanuelMacron on your re-election as President of France. France is one of our closest and most important allies. I look forward to continuing to work together on the issues which matter most to our two countries and to the world.

— Boris Johnson (@BorisJohnson) April 24, 2022

ACTUALIZARE 22.30: Cancelarul german, Olaf Schulz, l-a felicitat pe Emmanuel Macron pentru rezultatul alegerilor.

Félicitations, herzliche Glückwünsche, lieber Präsident @EmmanuelMacron. Deine Wählerinnen und Wähler haben heute auch ein starkes Bekenntnis zu Europa gesendet.
Ich freue mich, dass wir unsere gute Zusammenarbeit fortsetzen! pic.twitter.com/ZJQSc6OAz9

— Bundeskanzler Olaf Scholz (@Bundeskanzler) April 24, 2022

ACTUALIZARE 22.12: Preşedintele Klaus Iohannis, dar și premierul Nicolae Ciucă l-au felicitat, duminică seara, pe Emmanuel Macron pentru realegerea sa ca preşedinte al Republicii Franceze. Ambii au postat mesaje pe rețelele de socializare în limba franceză.

ACTUALIZARE 22.00: Primele reacții după realegerea sa pentru un nou mandat de cinci ani la președinția Franței vin cu avertismente pentru Emmanuel Macron. Contracandidații săi la prezidențiale îi atrag atenția că lupta nu e încă pierdută: urmează alegerile legislative, ”turul al treilea” al prezidențialelor cum sunt cunoscute în Franța. Practic, Macron trebuie să se asigure că va avea majoritate și în Parlament.

ACTUALIZARE 21.00: Preşedintele în funcţie, Emmanuel Macron, a fost reales preşedinte al Franţei, conform primelor estimări ale sondajelor la ieşirea de la urne, relatează AFP.

Macron, candidat din partea partidului Republica în Mișcare (LREM, centru) a obținut conform primelor estimări, un scor electoral de 58,2%, în timp ce Le Pen (Reunirea Națională – RN, dreapta populistă) a înregistrat 41,8%.

ACTUALIZARE 20.19: Preşedintele francez în exerciţiu, Emmanuel Macron, ar urma să câştige turul al doilea al prezidenţialelor în faţa candidatei de extremă dreapta Marine Le Pen, cu un scor cuprins între 54% şi 51% contra 46%-49%, potrivit sondajelor efectuate duminică după primul tur, notează AFP.

Rezultatul ar fi astfel mult mai strâns decât în urmă cinci ani, când Emmanuel Macron a câştigat cu 66,1% din voturi contra 33,9% pentru Marine Le Pen.

ACTUALIZARE 20.00: Francezii așteaptă de la viitorul președinte soluții concrete în fata creșterii prețurilor, respectarea drepturilor minorităților, măsuri ecologice și o viață mai bună.

”Să fie atent la toate categoriile de populaţie, fie că sunt minorităţi sau altele, dar mai ales să fie atent la popor, mai ales la cei care sunt modeşti, pentru că astăzi vedem că este o diferenţă între bogaţi şi săraci”, spune una dintre votante.

”Sunt doi candidaţi diferiţi, sunt două programe care sunt diferite şi problema este că Franţa este un pic divizată, este un pic de tensiune, simţim că din cauza crizei sanitare, în viaţa de zi cu zi, este un pic de tensiune care se simte în populaţie”, spune un alt votant.

”Pentru mine este foarte important să facem baraj la extrema dreaptă pentru că nu doresc ca Franţa să devină o ţară în care să refuzăm străinii sau unde împiedicăm persoanele cu văl, de exemplu, să poarte vălul”, spune un votant.

În peste 60 de orașe din Franța se poate vota electronic, o modalitate rapidă și mult mai ecologică.

”Folosim maşinile de vot pentru că este mult mai sigur, mai practic, nu sunt erori posibile în ceea ce priveşte contabilizarea şi înregistrarea voturilor, spre deosebire de buletinele de hârtie, este mult mai accesibil pentru persoanele nevăzătoare sau cu mobilitate redusă, care pot vota autonom”, spune un reprezentant al secției de votare Courbevoie.

Emmanuel Macron conduce în continuare în sondaje. El le promite francezilor un program bazat pe reforme sociale, economice si ecologice si militează pentru o Europă unită și suverană.

Contracandidata sa, Marine le Pen este eurosceptica si profund antimigratie. Ea vrea o alianta de natiuni europene in care sa predomine rolul Frantei.

ACTUALIZARE 19.24: Participarea la turul doi al alegerilor prezidenţiale din Franţa a ajuns la 15:00 GMT în Franţa continentală la 63,23%, în scădere cu peste două procente faţă de 2017 (65,30%), cu ocazia aceluiaşi duel dintre Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, a anunţat duminică Ministerul de Interne, relatează AFP.

Această cifră marchează şi o scădere de aproape două procente faţă de primul tur de scrutin (65,00%) care a avut loc la 10 aprilie.

____________________________________________________

Prezenţa la vot la ora 10:00 GMT era de 26,41%, cu aproape două procente mai puţin decât la aceeaşi oră în scrutinul precedent din 2017 în care au candidat de asemenea Macron şi Le Pen.

Această cifră marchează şi o scădere faţă de turul doi al alegerilor din 2012 (30,66%) şi 2007 (34,11%).

Secţiile de votare – unde 48,7 milioane de alegători sunt chemaţi la urne – urmează să se închidă la 17:00 GMT şi la 18:00 GMT în marile oraşe din Franţa.

Francezii se află în faţa unei alegeri istorice: să-l reconfirme pe preşedintele în funcţie sau să aleagă o femeie, ceea ce ar fi o premieră şi, în acelaşi timp, ar propulsa extrema dreaptă în fruntea ţării. Această opţiune ar fi o explozie care ar rezona cu mult dincolo de graniţele ţării, comparabilă cu Brexit-ul şi cu alegerea lui Donald Trump în Statele Unite, în 2016.

O realegere a preşedintelui în exerciţiu Macron, 44 de ani, ar reprezenta continuitate, chiar dacă acesta a promis că se va reînnoi în profunzime, afirmând că vrea să plaseze ecologia în centrul celui de-al doilea – şi ultim- mandat al său.

El ar fi atunci primul preşedinte francez care va fi reales pentru un al doilea mandat în 20 de ani, de la Jacques Chirac în 2002.