Somnul fragmentat ne distruge echilibrul: psihologul Radu Leca avertizează asupra riscurilor pentru sănătatea mintală

Tot mai mulți români se confruntă cu probleme legate de somn, iar efectele acestora se reflectă direct asupra sănătății mintale și emoționale. Psihologul Radu Leca a declarat pentru tvrinfo.ro că „somnul fragmentat și neodihnitor poate avea un impact semnificativ asupra sănătății mintale și emoționale”.

Specialistul subliniază că „somnul este fundamentul regenerării mentale și emoționale”, iar calitatea acestuia este esențială pentru menținerea unei stări optime de sănătate. Atunci când somnul este întrerupt frecvent, creierul nu reușește să treacă prin toate etapele necesare pentru o recuperare completă, ceea ce generează stări de neliniște, anxietate și tristețe.

„Un somn nesatisfăcător determină simptome de anxietate și depresie. Lipsa odihnei scade abilitatea de a lua decizii clare și de a acționa”, afirmă psihologul Radu Leca.

Somnul fragmentat scade motivația și performanța

Tipul de somn fragmentat – marcat de treziri repetate, microtreziri și pierderea continuității – afectează motivația și capacitatea de concentrare. Potrivit lui Radu Leca, „lipsa odihnei scade abilitatea de a lua decizii clare și de a acționa”.

Când suntem obosiți, ne pierdem interesul și energia pentru activitățile cotidiene, iar acest lucru duce la o „spirală descendentă”, în care ne simțim tot mai copleșiți și lipsiți de scop.

Mai grav, somnul deficitar este asociat și cu riscuri pe termen lung, inclusiv demența. „Studiile arată că somnul insuficient contribuie la deteriorarea funcțiilor cognitive, crescând riscul de boli neurodegenerative”, explică psihologul.

„Este esențial să ne protejăm somnul, pentru a ne menține sănătatea mintală și fizică pe termen lung”, adaugă Radu Leca.

Cum afectează somnul fragmentat sănătatea mintală

Somnul fragmentat și somnul neodihnitor afectează direct reglarea emoțiilor, motivația și funcțiile cognitive. Studiile arată că, atunci când se rupe continuitatea somnului, crește hiperreactivitatea fiziologică, iar procesele de refacere sinaptică și imunitară scad semnificativ (Irwin, 2015).

Anxietate: Fragmentarea somnului amplifică hiperexcitabilitatea amigdalei și reduce controlul emoțiilor exercitat de cortexul prefrontal. După privarea de somn, „creierul emoțional scapă de sub controlul prefrontal”, ceea ce explică reacțiile impulsive, îngrijorarea crescută și somnul tot mai slab – un cerc vicios între stres și insomnie.

Depresie și anhedonie: Insomnia persistentă dublează riscul de depresie. Somnul neodihnitor se asociază cu oboseală, energie scăzută și pierderea plăcerii în activități.

Lipsa motivației și performanță scăzută: Somnul fragmentat reduce vigilența, funcțiile executive și eficiența efortului. Apare senzația de „vreau, dar nu pot”, cu inițiere dificilă a sarcinilor, procrastinare și epuizare diurnă.

Declin cognitiv și demență: Trezirile frecvente și reducerea somnului profund și REM se leagă de declin cognitiv și risc crescut de demență. Somnul fragmentat și apneea cu hipoxie pot accelera aceste procese.

Mecanismele biologice: când corpul rămâne „în alertă”

Somnul fragmentat menține corpul într-o stare de hiperarousal, crescând nivelul de cortizol și activarea sistemului nervos simpatic (Irwin, 2015).
După nopți nedormite, controlul prefrontal asupra amigdalei se reduce (Yoo et al., 2007), explicând iritabilitatea, anxietatea și reacțiile emoționale exagerate. În plus, somnul profund sprijină curățarea metabolică a creierului, iar fragmentarea afectează aceste procese, crescând riscul de deteriorare neurodegenerativă.

Ce soluții avem?

„Să căutăm soluții pentru a îmbunătăți calitatea somnului”, recomandă Radu Leca. „Tehnicile de relaxare, un mediu propice pentru odihnă și, dacă este nevoie, consultarea unui specialist pot face diferența.”

Intervențiile psihoterapeutice, precum terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I), sunt considerate standardul de aur în tratamentul tulburărilor de somn. Aceasta ajută la creșterea continuității somnului și la reducerea simptomelor de anxietate și depresie.

Printre recomandările experților se numără:

• păstrarea unei ore fixe de trezire;
• expunerea la lumină naturală dimineața;
• limitarea cofeinei, nicotinei și alcoolului seara;
• evitarea ecranelor înainte de culcare;
• folosirea patului doar pentru somn și intimitate;
• tehnici de relaxare (respirație profundă, mindfulness, relaxare musculară).

De asemenea, specialiștii sugerează menținerea unui jurnal al somnului timp de două săptămâni, pentru a identifica tiparele care afectează odihna, precum și stabilirea unei „ore tampon” de deconectare înainte de culcare.

Când este nevoie de evaluare medicală

Somnul fragmentat poate ascunde probleme medicale serioase, precum apneea de somn, sindromul picioarelor neliniștite sau tulburări tiroidiene. Sforăitul puternic, pauzele respiratorii, sufocarea nocturnă sau somnolența excesivă în timpul zilei sunt semne care impun consultarea unui medic specialist în somnologie.

„A dormi bine este un tratament de sănătate mintală”, conchide Radu Leca. „Consolidarea continuității somnului, prin intervenții psihoterapeutice și ajustarea stilului de viață, reduce anxietatea și depresia, reface motivația și protejează sănătatea cognitivă pe termen lung.”