Românii, tot mai nervoși la volan. Psihologul Radu Leca: Ne pierdem controlul și viețile odată cu el

Psihologul Radu Leca a vorbit la TVR INFO despre cauzele agresivității la volan și despre felul în care aceasta se manifestă, explicând că fenomenul nu apare brusc, ci este rezultatul unui cumul de factori psihologici, sociali și educaționali.

„Șoferii agresivi nu apar deodată. Sunt produsul unei interacțiuni între temperament, obiceiuri, context social și lacune de educație rutieră. Asta nu scuză, dar explică unde putem interveni: mai devreme, mai clar, mai ferm. Responsabilizarea înseamnă să învățăm autocontrolul, să acceptăm consecințele și să recunoaștem că drumul este un spațiu social, nu scena noastră personală”, a explicat Radu Leca.

Psihologul atrage atenția că agresivitatea la volan nu înseamnă doar viteză excesivă, ci un întreg „pachet” de comportamente care sporesc riscul de accidente: lipirea de bara mașinii din față, tăierea benzii fără semnalizare, claxonul prelung, frânările „de pedeapsă”, depășirile riscante sau filmările cu manevre periculoase postate online.

Aceste comportamente, spune Leca, multiplică probabilitatea unui accident și transformă drumurile în „arene ale orgoliului”.

De unde pornește agresivitatea la volan

Radu Leca explică faptul că, în spatele acestor reacții periculoase, se află o serie de mecanisme psihologice:

„Biologia riscului. La volan, creierul trece rapid pe modul luptă–fugă. O interpretare greșită – ‘m-a provocat’ – declanșează impulsul de a ‘recupera controlul’ prin manevre riscante.”

„Iluzia de invulnerabilitate. Pentru mulți, mașina devine armură. Anonimatul relativ, caroseriile masive și sentimentul de putere furnizat de accelerație reduc percepția de responsabilitate.”

„Validarea socială. Like-urile pentru filmări cu condus agresiv recompensează comportamentul. Platformele nu sunt neutre: atenția devine combustibil, iar dopamina întărește repetarea.”

„Distorsiuni cognitive. ‘Toți conduc prost, doar eu știu’, ‘Dacă nu forțez, nu ajung’, ‘Mi s-a tăiat calea, deci merit să-l învăț o minte.’ Aceste credințe normalizează încălcarea regulilor.”

„Contagiune socială. Un șofer agresiv modifică ritmul întregii coloane. Tensiunea se transmite ca un val: frânări bruște, manevre defensive, replici agresive. Un singur ‘jucător’ scade siguranța tuturor.”

Cine este mai vulnerabil în trafic

Potrivit psihologului, șoferii tineri sunt printre cei mai expuși, din cauza nevoii de senzații și a controlului executiv încă în dezvoltare. Alte categorii vulnerabile sunt:

• persoanele private de somn sau aflate sub presiune de timp,
• cei care trec prin perioade de stres sau probleme personale,
• șoferii care își leagă identitatea de performanțele la volan („eu sunt mașina mea”),
• și cei care combină adrenalina cu anturajul care încurajează riscul sau cu consumul de alcool și droguri.

Costurile invizibile ale agresivității rutiere

Leca avertizează că urmările nu se rezumă la accidente. Agresivitatea în trafic generează anxietate, atacuri de panică, insomnie, tensiune fizică și psihologică, iar victimele pot dezvolta traume persistente.
„Comunitatea plătește prin timpi de intervenție, blocaje, costuri medicale și pierderi de productivitate”, subliniază psihologul. Pentru agresor, consecințele sunt legale, financiare, morale — și uneori, ireparabile.

Cum se fabrică un moment periculos

Radu Leca explică faptul că escaladarea violenței la volan este, de fapt, o succesiune de micro-decizii:

„Întârzii, te frustrezi, interpretezi un gest ca insultă, simți că ‘trebuie să răspunzi’, îți accelerezi ritmul cardiac, îți îngustezi atenția. La capătul acestui tunel cognitiv, un gest de o secundă poate schimba vieți. Vestea bună: în orice punct al lanțului, o singură decizie conștientă îl poate rupe.”

Cum putem preveni agresivitatea la volan

Psihologul propune o serie de strategii de prevenție care pot fi aplicate individual:

• pornește la drum cu câteva minute mai devreme și setează-ți intenția „ajung în siguranță, nu în record”;
• observă semnele de tensiune și respiră conștient;
• aplică tehnica STOP (Stai, Trage ritmul în jos, Observă, Pune în perspectivă);
• păstrează distanța de siguranță;
• evită confruntarea cu șoferii agresivi;
• gestionează-ți declanșatorii emoționali („prioritatea mea: siguranța”);
• folosește tehnologia pentru siguranță (cruise control, aplicații cu scor defensiv);
• evită filmarea sau postarea manevrelor periculoase.

Ce poți face când întâlnești un șofer agresiv

Radu Leca recomandă păstrarea calmului și evitarea oricărui gest provocator:

• menține banda și viteza legală,
• dacă ești hărțuit, schimbă ruta către zone sigure,
• notează mental detaliile și sună la 112 dacă pericolul este iminent.
  „Siguranța ta primează întotdeauna”, subliniază psihologul.

Rolul familiei, al companiilor și al comunității

În opinia lui Leca, schimbarea reală trebuie să vină și din educația rutieră și din cultură socială:

• în familie: să fie modelate comportamente calme, fără glorificarea vitezei;
• în companii: să fie implementate programe de conducere defensivă și monitorizare responsabilă;
• în comunități: educație rutieră bazată pe empatie, infrastructură care descurajează viteza și aplicarea consecventă a legii.

Concluzie:
Psihologul Radu Leca subliniază că agresivitatea la volan nu este doar o problemă de trafic, ci una de educație, autocontrol și responsabilitate colectivă.
„Drumul nu este scena noastră personală, ci un spațiu social. Siguranța începe cu o decizie conștientă”, spune specialistul.