România vrea să cumpere 12 trenuri pe hidrogen. Există, însă, obstacole: infrastructura și stațiile de alimentare

România vrea să cumpere 12 trenuri pe hidrogen care ar urmă să circule pe rute neelectrificate din sudul țării. Contractul, în valoare de peste 300 de milioane de euro, a fost câștigat de Siemens Mobility, însă au apărut mai multe obstacole. Lipsesc infrastructură și stațiile de alimentare iar pentru finanțare trebuie găsite surse alternative, în afară de PNRR.

Mireo Plus H este modelul de tren pe hidrogen pe care România intenționează să îl achiziționeze. Va avea o autonomie de până la 1.200 km și o viteză maximă de 160 km/h. Fiecare garnitură trebuie să aibă minimum 110 locuri pe scaune fixe și minimum 120 de locuri în picioare.

Cele 12 trenuri pe hidrogen ar urmă să coste 317 milioane de euro fără TVA. Prețul include livrarea și mentenanța pe 30 de ani. Contractul prevede o clauză de revizuire privind posibilitatea suplimentării perioadei de mentenanță cu încă 30 ani, fără organizarea unei proceduri competitive.

Potrivit Autorității pentru Reformă Feroviară, acestea vor circula pe liniile neelectrificate: București – Pitești, cu extindere până la Piatra Olt – Craiova, București – Aeroportul Henri Coandă, București – Târgoviște, București – Pitești – Curtea de Argeș. Actuala infrastructurua lasă, însă, de dorit.

Rodrigo Maxim, sindicalist CFR: „Nu fac parte din cei 600 de km de infrastructură modernizată din cei 10.600 de km pe care îi are calea ferată. Și atunci vor circula la fel cum circulă și trenurile astea care au venit. Vor circula, probabil, cu 100 de km pe oră”.

Pe lângă problema infrastructurii, mai există un aspect, deloc lipsit de importantă pe care autoritățile trebuie să îl rezolve: stațiile de alimentare cu hidrogen.

Ioan Iordache, director general ICMET Craiova: „Tehnologie nouă, tehnologie care pune probleme prin faptul că sunt puțini actori pe piață care oferă această tehnologie și construiesc asemenea stații de producție și alimentare cu hidrogen curat”.

Lista cu probleme nu se oprește însă aici. Deși Autoritatea pentru Reformă Feroviară a desemnat câștigătoarul licitației, tot compania de stat este cea care precizează că Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii caută o nouă sursă de finanțare, după ce proiectul a pierdut finanțarea prin PNRR.