Bilet unic pentru trenurile din Europa. Ce ar însemna reforma pentru pasagerii din România
Comisia Europeană vrea să simplifice radical călătoriile cu trenul în Europa. Instituția a anunțat, pe 13 mai 2026, o propunere prin care marii operatori feroviari ar urma să fie obligați să emită un „bilet unic” pentru călătoriile care implică mai multe companii.
Practic, o călătorie de la București la Paris, care astăzi poate presupune rezervări pe mai multe platforme, ar putea fi cumpărată dintr-un singur loc. Pasagerii ar urma să aibă drepturi clare în cazul întârzierilor sau al pierderii legăturilor, după modelul existent de ani de zile în aviație.
Bruxelles-ul vrea o Europă feroviară mai conectată, cu bilete disponibile cu luni înainte și cu opțiuni transparente pentru pasageri. Platformele de rezervare nu ar mai avea voie să ascundă variantele mai ieftine sau mai ecologice în favoarea unor acorduri comerciale.
Pentru România, însă, reforma vine cu un contrast puternic. În timp ce Uniunea Europeană vorbește despre trenuri care să circule cu 160 km/h pe coridoarele principale, realitatea de pe șinele românești rămâne una dificilă.
Viteza medie a trenurilor de pasageri din România se menține în jurul valorii de 45-50 km/h, pe fondul restricțiilor de viteză și al numeroaselor puncte critice din rețeaua feroviară. În plus, din cei aproximativ 10.700 de kilometri de cale ferată, doar puțin peste 4.000 sunt electrificați.
Totuși, există și semne de modernizare. Prin PNRR și fonduri europene, România a început să primească trenuri noi, iar primele unități Alstom Coradia Stream au intrat deja în circulație pe rute magistrale. Este prima achiziție importantă de material rulant nou din ultimele două decenii.
Noua propunere europeană include și conceptul de rezervare multimodală. Asta înseamnă că, pe același bilet, un pasager ar putea combina trenul, autocarul și avionul spre destinația finală.
Dacă un tren întârzie, operatorii ar urma să fie responsabili să ajute călătorul să ajungă la destinație, pentru că întreaga deplasare ar fi tratată ca un singur traseu, nu ca o succesiune de segmente separate.
Pentru România, biletul unic european ar putea fi o facilitate importantă, dar pune presiune pe CFR și pe infrastructura feroviară. Ca pasagerii români să beneficieze cu adevărat de această reformă, nu sunt suficiente aplicațiile moderne și biletele cumpărate mai ușor. Este nevoie și de trenuri rapide, linii modernizate și mai puține întârzieri.

