La 15 ani după dezastrul de la Fukushima, Japonia se pregătește să repornească cea mai mare centrală nucleară din lume

Când toate cele șapte reactoare funcționează, centrala nucleară Kashiwazaki-Kariwa generează 8,2 gigawați de electricitate, suficient pentru a alimenta milioane de gospodării. Ocupând o suprafață de 4,2 km² în prefectura Niigata, pe coasta Mării Japoniei, este cea mai mare centrală nucleară din lume, conform The Guardian.

Din 2012 însă, centrala nu a mai produs niciun watt, după ce a fost oprită, alături de zeci de alte reactoare, în urma triplului accident nuclear din martie 2011 de la Fukushima Daiichi, cel mai grav accident nuclear din lume de la Cernobîl încoace.

Situată la aproximativ 220 km nord-vest de Tokyo, centrala Kashiwazaki-Kariwa este administrată de Tokyo Electric Power (Tepco), aceeași companie care gestiona instalația de la Fukushima atunci când un tsunami puternic i-a străpuns sistemele de protecție, provocând o pană de curent ce a dus la topirea a trei reactoare și la evacuarea a 160.000 de oameni.

Cu câteva săptămâni înainte de a 15-a comemorare a accidentului și a dezastrului mai amplu provocat de tsunami, care a ucis aproximativ 20.000 de persoane de-a lungul coastei de nord-est a Japoniei, Tepco este pe punctul de a sfida opinia publică locală și de a reporni unul dintre cele șapte reactoare ale centralei Kashiwazaki-Kariwa. Luni, Tepco a anunțat că va amâna repornirea, programată inițial pentru ziua următoare, după ce o alarmă s-a defectat în timpul unui test de echipamente desfășurat în weekend, potrivit postului public NHK. Reactorul este acum așteptat să fie repus în funcțiune în următoarele zile, a adăugat NHK.

Repornirea reactorului nr. 6, care ar putea crește alimentarea cu electricitate a zonei Tokyo cu aproximativ 2%, va reprezenta un moment important în revenirea lentă a Japoniei la energia nucleară, o strategie despre care guvernul afirmă că va ajuta țara să-și atingă obiectivele de reducere a emisiilor și să-și consolideze securitatea energetică.

Însă pentru mulți dintre cei 420.000 de oameni care locuiesc într-un perimetru de 30 km în jurul centralei Kashiwazaki-Kariwa și care ar trebui să fie evacuați în cazul unui incident de tip Fukushima, revenirea iminentă a Tepco la producerea de energie nucleară este plină de riscuri.

Printre ei se numără Ryusuke Yoshida, a cărui locuință se află la mai puțin de doi kilometri și jumătate de centrală, în satul liniștit Kariwa. Întrebat ce îl îngrijorează cel mai mult în legătură cu repornirea, bărbatul de 76 de ani are un răspuns simplu: „Totul”.

„Planurile de evacuare sunt evident ineficiente”, adaugă Yoshida, olar și membru al unei asociații a persoanelor care locuiesc cel mai aproape de centrală. „Iarna, când ninge, drumurile sunt blocate, iar mulți dintre cei care trăiesc aici sunt în vârstă. Ce se întâmplă cu ei și cu alți oameni care nu se pot deplasa liber? Este o problemă de drepturi ale omului.”

Compania de utilități afirmă că a învățat lecțiile accidentului de la Fukushima Daiichi și, la începutul acestui an, s-a angajat să investească 100 de miliarde de yeni (546 milioane de euro) în prefectura Niigata, pe parcursul următorilor 10 ani, într-o încercare de a câștiga sprijinul locuitorilor.

Centrala Kashiwazaki-Kariwa, ale cărei 6.000 de cadre au rămas la post pe întreaga durată a opririi îndelungate, dispune de diguri maritime și uși etanșe pentru o protecție mai bună împotriva unui tsunami, precum și de generatoare mobile diesel și o flotă mare de autospeciale de pompieri pregătite să furnizeze apă pentru răcirea reactoarelor în caz de urgență. Au fost instalate sisteme de filtrare modernizate pentru a controla răspândirea materialelor radioactive.

„Esența activității din domeniul energiei nucleare este asigurarea siguranței mai presus de orice, iar înțelegerea din partea locuitorilor este o condiție prealabilă”, spune Tatsuya Matoba, purtător de cuvânt al Tepco.

Aceasta este, spun locuitorii, singura piedică pe care Tepco nu a reușit să o depășească, după ce autoritățile locale au ignorat apelurile pentru organizarea unui referendum prefectural care să decidă viitorul centralei. În absența unui vot, activiștii anti-repornire indică sondaje care arată o opoziție clară față de repunerea reactorului în funcțiune.

Printre acestea se numără un sondaj realizat de guvernul prefectural la sfârșitul anului trecut, în care peste 60% dintre persoanele care locuiesc într-un perimetru de 30 km de centrală au declarat că nu cred că au fost îndeplinite condițiile pentru repornirea instalației.

„Luăm foarte în serios rezultatele sondajului de opinie prefectural”, adaugă Matoba. „Câștigarea înțelegerii și a încrederii locuitorilor este un proces continuu, fără un punct final, care necesită sinceritate și efort constant.”

Kazuyuki Takemoto, membru al consiliului local din satul Kariwa, spune că activitatea seismică din această regiune din nord-vestul Japoniei face imposibilă garantarea siguranței centralei.

„Dar nu a existat nicio discuție serioasă pe această temă”, spune Takemoto, tot în vârstă de 76 de ani. „Spun că au fost făcute îmbunătățiri de siguranță după dezastrul de la Fukushima, dar eu nu văd niciun motiv valabil pentru repornirea reactorului. Pur și simplu nu pot înțelege.”

„Prioritatea ar trebui să fie protejarea vieților oamenilor”

Cu doar câteva săptămâni înainte de repornirea planificată, industria nucleară a atras noi critici după ce s-a aflat că Chubu Electric Power, o companie de utilități din centrul Japoniei, a falsificat date privind riscurile seismice în timpul unei evaluări de reglementare, realizate înaintea unei posibile reporniri, a două reactoare de la centrala Hamaoka, aflată în prezent în stare de inactivitate.

„Când vezi ce s-a întâmplat la Hamaoka, chiar crezi că mai este posibil să ai încredere în industria nucleară din Japonia?”, spune Takemoto. „Se spunea odinioară că energia nucleară este necesară, sigură și ieftină… Acum știm că a fost o iluzie”.

La îngrijorările locale se adaugă existența unor falii seismice în și în jurul amplasamentului, care a suferit pagube în urma unui cutremur offshore cu magnitudinea 6,8 în iulie 2007, inclusiv un incendiu izbucnit la un transformator. Trei reactoare care funcționau la acel moment s-au oprit automat.

Repornirea centralei Kashiwazaki-Kariwa este un pariu pentru guvernul Japoniei, care a pus revenirea ambițioasă la producerea de energie nucleară în centrul noii sale politici energetice, în timp ce se luptă să-și atingă țintele de emisii și să-și consolideze securitatea energetică.

Înainte de dezastrul de la Fukushima, erau în funcțiune 54 de reactoare, care furnizau aproximativ 30% din energia țării. Acum, din 33 de reactoare considerate operabile, doar 14 sunt în serviciu, iar încercările de a reporni altele s-au lovit de o opoziție locală puternică.

Astfel, la 15 ani după topirea reactoarelor de la Fukushima, criticile la adresa „satului nuclear” al țării, operatori, autorități de reglementare și politicieni s-au concentrat asupra acestui oraș de coastă acoperit de zăpadă.

Arătând spre una dintre numeroasele camere de supraveghere din apropierea centralei, Yoshida spune că repornirea a fost impusă locuitorilor de industria nucleară și de aliații săi politici. „Autoritățile locale au cedat în fața unei presiuni uriașe din partea guvernului central”, spune el.

„Prioritatea oricărui guvern ar trebui să fie protejarea vieților oamenilor, dar noi simțim că am fost înșelați. Satul nuclear al Japoniei este încă viu și bine. E suficient să te uiți la ce se întâmplă aici ca să-ți dai seama”.