Ilie Bolojan a candidat și a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți).
În discursul său în fața Congresului Extraordinar, premierul Ilie Bolojan a subliniat că, în urmă cu un an de zile, PNL și-a asumat răspunderea pentru a guverna și a redresa România, luând măsuri dificile, dar necesare, în ciuda piedicilor puse de partenerii de guvernare.
„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit. Acest model de guvernare a stabilit un standard care nu mai poate fi negat”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
De asemenea, premierul Bolojan a arătat că modul corect de guvernare a fost cauza declanșării atacurilor la adresa partidului, mulțumindu-le colegilor liberali pentru că nu s-au lăsat ademeniți de promisiuni pentru a-și trăda partidul. El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor un nou drum, bazat pe valorile liberale. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României … Vă chem să redevenim un partid mare, pe fundația solidă a valorilor și principiilor corecte. Mărimea unui partid o dă încrederea oamenilor în el, în proiectul lui pentru țară. Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Ilie Bolojan în fața liberalilor.
S-au adresat de asemenea Congresului Extraordinar al PNL lideri importanți din partid, care au susținut direcția de modernizare a PNL reprezentată de Ilie Bolojan și au criticat PSD. La congresul de duminică au fost transmise mesaje de susținere pentru PNL din partea președintelui Partidului Popular European, Manfred Weber, precum și din partea reprezentanților unor partide partenere ale PNL, precum USR, UDMR și Forța Dreptei.
Au fost adoptate de către Congresul Extraordinar și două hotărâri:
În prima parte a evenimentului liberal, delegații prezenți au aprobat (cu o singură abținere și niciun vot împotrivă) modificarea Statutului PNL, pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid.
La Congresul Extraordinar al PNL de duminică au fost prezenți 1.886 de delegați liberali, reprezentând circa 75% din totalul de 2.500 de delegați așteptați – peste limita de două treimi necesară pentru întrunirea statutară.
________________________________________________
ACTUALIZARE Congresul Extraordinar al PNL a adoptat, duminică, două rezoluţii care prevăd că participarea membrilor partidului la construcţia unui Guvern cu PSD va genera excluderea lor şi prin care se solicită demisia din PNL a lui Adrian Veştea, Lucian Bode, Rareş Bogdan, Hubert Thuma şi Alinei Gorghiu.
“Congresul reconfirmă deciziile luate de Biroul Politic Naţional extins în legătură cu situaţia politică din ultimele 60 de zile, Partidul Naţional Liberal îşi menţine poziţia consecventă de a nu mai face coaliţie cu Partidul Social Democrat. Dacă Partidul Social Democrat va fi la putere, Partidul Naţional Liberal va fi în opoziţie”, precizează prima rezoluţie adoptată.
De asemenea, votarea, susţinerea sau participarea la construcţia unui Guvern cu Partidul Social Democrat de către un membru al Partidului Naţional Liberal îl va plasa pe acesta în afara liniei politice stabilite de Congresul PNL, generând excluderea lui, mai prevede prima rezoluţie.
Cea de-a doua rezoluţie prevede: “Congresul Partidului Naţional Liberal constată că: Lucian Bode, Rareş Bogdan, Adrian Veştea, Hubert Thuma, Alina Gorghiu au încălcat în mod repetat obligaţia de a apăra opţiunile politice şi deciziile adoptate de Partidul Naţional Liberal, participând la acţiuni şi demersuri contrare interesului partidului”.
Totodată, Congresul reţine responsabilitatea politică a lui Lucian Bode pentru situaţia financiară gravă în care se află Partidul Naţional Liberal la finalul mandatului său de secretar general.
“În consecinţă, Congresul întrunit astăzi le solicită demisia din calitatea de membri ai Partidului Naţional Liberal. În situaţia în care persoanele menţionate nu îşi vor prezenta demisia până mâine 22 iunie, ora 12:00, Congresul mandatează Biroul Permanent Naţional şi Consiliul Naţional să dispună măsurile statutare necesare, respectiv declanşarea procedurilor de excludere, în conformitate cu prevederile statutului Partidului Naţional Liberal”, se mai arată în rezoluţia adoptată.
Deciziile au fost adoptate, în unanimitate, prin vot cu ridicare de mână, la propunerea preşedintelui PNL Ilie Bolojan.
Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a afirmat, duminică, la Congresul Extraordinar, că cine “trădează” partidul şi “complotează pe sub masă” nu mai poate rămâne în PNL, subliniind că “astăzi” nu va fi dat nimeni afară, dar fiecare poate alege dacă este pe direcţia partidului.
ACTUALIZARE: Biroul Permanent Naţional al PNL se va întruni duminică, începând cu ora 15:30, la sediul din Aleea Modrogan
Europarlamentarul Rareş Bogdan afirmă că partidul nu trebuie să îşi abandoneze identitatea conservatoare
Europarlamentarul liberal Rareş Bogdan declară că PNL nu trebuie să renunţe la identitatea sa conservatoare şi critică apropierea de USR şi orientarea pe care o atribuie noii conduceri.
El a apreciat că noua echipă de conducere propusă pentru partid promovează o direcţie diferită de valorile conservatoare şi de tradiţia liberală.
ACTUALIZARE Dan Motreanu, care candidează pentru funcţia de prim-vicepreşedinte al PNL, afirmă că miza Congresului Extraordinar al partidului este ”despărţirea definitivă de PSD şi mai este recâştigarea identităţii”. ”
”Miza acestui congres este despărțirea definitivă de PSD. Și mai este recâștigarea identității noastre, o identitate pe care am exprimat-o încă de la Congresul de anul trecut prin documentul programatic Modernizare cu Rădăcini și pe care astăzi președintele partidului a dezvoltat-o și a preluat-o în moțiunea dânsului. Dragi colegi, această identitate însă trebuie să se vadă și prin acțiunea noastră. Am spus explicit atunci că suntem liberali conservatori, că refuzăm alegerea falsă pe care o propun unii despre Progresism care rupe legătura cu ceea ce ne definește ca națiune și un soi de conservatorism retrograd, care confundă trecutul cu modernizarea. Liberal conservatorismul nostru transmite un mesaj simplu libertatea nu poate exista fără responsabilitate. Modernizarea nu poate exista fără continuitate. Democrația nu poate exista fără ordine. Prosperitatea nu poate exista fără muncă, fără efort”, a afirmat Motreanu la Congresul PNL.
El a spus că Guvernul Bolojan a căzut ”pentru că a încercat să schimbe direcția pe care a fost pusă România de PSD de 35 de ani”.
Motreanu a subliniat că România ”are nevoie mai mult ca oricând astăzi de un Partid Național Liberal care să nu urmeze pe alții și care să stabilească direcția României.”
”Au dorit să aibă un PNL îngenuncheat, ce a însemnat pentru PNL așa zisa coaliție cu PSD-ismul? PSD-ismul este prelungirea mafioata a comunismului! AUR-ismul e copilul PSD-ismului care își va devora părintele PSD are la vârf marionete după care se ascund oameni foarte puternici pe care Ilie Bolojan i-a deranjat. PSD-ismul a fost prezent în PNL până astăzi. Ai crezut că pot înlocui votul popular cu jocurile de culise și aranjamentele la masa verde. Anularea alegerilor prezidențiale se datorează oamenilor care au crezut că se câștigă alegerile la masa verde. Există o vorbă care circulă destul de des, dar nu prea se spune la tv: tânăr fiind în politică, mulți îmi spuneau că mai mult ar conta susținerea celor din pădure decât votul popular. Mulți și-au construit carierele politice pe această susținere PNL fiind liber invită pe toți oamenii liberi care vor să se lupte împotriva acestui sistem care e direcționat împotriva intereselor României. Nu credeam că voi ajunge ca tânăr om politic că una din principalele lucruri pe care trebuie să le susținem a democratizarea vieții politice românești, să scoatem partidele de sub sistem, de sub șantaj”, a afirmat Sighiartău, la Congresul PNL.
ACTUALIZARE Dragoș Pîslaru a vorbit, sâmbătă, la Congresul Partidului Național Liberal, despre revenirea sa în formațiunea din care a făcut parte la începutul carierei politice. El a spus că liberalismul și modernizarea României reprezintă „ADN-ul” PNL și că își dorește să contribuie la construcția unei țări mai prospere.
„Moțiunea pe care o avem, cu titlu legat de «rădăcini», are pentru mine o semnificație aparte. Sunt un fel de fiu rătăcitor, în sensul că, în 1998, la 22 de ani, alegeam să fiu membru al Partidului Național Liberal, în filiala Sector 2, și mă bucur că am revenit, după ce, în 2004, mă retrăsesem complet din zona politică”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Acesta a vorbit și despre emoția de a-l revedea pe fostul președinte al PNL, Valeriu Stoica, pe care l-a creditat pentru contribuția sa la formarea unei generații de tineri liberali înainte de aderarea României la Uniunea Europeană.
ACTUALIZARE ”Pentru cei care nu mă cunoașteți, sunt Oana Gheorghiu, parte din sistemul ONG-ist, „soroșist” și „neomarxist” care, după cum spun unii, a venit să pună stăpânire pe PNL. Sunt o luptătoare. Nu fug de deciziile grele. Am decis să vin alături de dumneavoastră la greu, nu când a fost ușor”, a precizat Oana Gheorghiu, de la tribuna Congresului Extraordinar al PNL.
Ea a explicat că a acceptat o poziție în Guvern pentru că a găsit în Ilie Bolojan ”un om cinstit, un om care dovedește prin rezultate, nu prin promisiuni”.
”Unii mă știu de la protestele pentru o justiție cu ochii acoperiți. Nu am căutat funcții sau privilegii, am venit să fac bine. Am acceptat o poziție în Guvern pentru că am găsit în Ilie Bolojan ceea ce dumneavoastră deja știți: un om cinstit, un om care dovedește prin rezultate, nu prin promisiuni.”, a afirmat ea.
Gheorghiu a afirmat că PNL ”a contribuit la modernizarea țării.”
”Reforma nu înseamnă distrugere, ci responsabilitate și schimbare în interesul cetățeanului. PNL trebuie să fie partidul care îndrăznește”, a spus ea.
llie Bolojan a fost primit cu aplauze de cei aflați în sală, care i-au scandat numele.
Pentru șefia partidului și-a depus candidatura doar actualul președinte al formațiunii, Ilie Bolojan, care vine cu următoarea echipă: prim-vicepreședinte – Dan Motreanu; secretar general – Robert Sighiartău; vicepreședinți – Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga.
ACTUALIZARE Congresul Extraordinar al PNL a aprobat modificările la Statutul partidului, fiind decise reducerea numărului de prim-vicepreşedinţi de la patru la unul şi înfiinţarea Biroului Permanent Naţional, ca structură centrală de conducere.
Modificările au fost aprobate cu o abţinere.
Astfel, PNL va avea în structura de conducere preşedintele, un prim-vicepreşedinte şi opt vicepreşedinţi naţionali.
Biroul Permanent Naţional (denumit în prezent Biroul Politic Naţional) va fi structura centrală de conducere, Biroul Executiv fiind desfiinţat, pentru că s-a constatat că este o structură ineficientă.
Biroul Permanent Naţional va fi format din preşedinte, un prim-vicepreşedinte, opt vicepreşedinţi naţionali, la care se adaugă opt preşedinţi de organizaţii judeţene, care devin vicepreşedinţi regionali şi trezorierul. Cei opt vicepreşedinţi regionali vor fi aleşi de către Biroul Permanent Naţional la propunerea preşedintelui PNL.
Alte modificări vizează revenirea la formula de alegere a conducerii PNL pe bază de moţiuni, candidaţii la funcţia de preşedinte al partidului urmând să candideze cu o moţiune şi o echipă propusă pentru funcţiile de secretar general, prim-vicepreşedinte, opt vicepreşedinţi.
Modificările mai prevăd crearea Comisiei Naţionale pentru Litigii, care va avea ca atribuţii respectarea de către membrii partidului a statutului şi a codului etic şi judecarea litigiilor ce rezultă din sancţiunile aplicate membrilor de partid.
“Procedura de modificare a statutului a fost declanşată de Comisia Naţională pentru statut şi regulamente în baza dispoziţiilor articolului 88 alineatul 2 din statut, care dispune că atunci când Comisia constată că există elemente care trebuie modificate sesizează Consiliul Naţional. Comisia s-a întrunit şi a procedat la analiza şi adoptarea acestor modificări în cadrul plenului comisiei şi a sesizat Consiliul Naţional. Consiliul Naţional zilele trecute a discutat asupra acestor modificări”, a precizat Gabriel Andronache, preşedinte al Comisiei naţionale pentru statut şi regulamente.
ACTUALIZARE Congresul PNL vine în urma faptului că “sistemul” pune presiune pe partid, a declarat primarul liberal al Capitalei, Ciprian Ciucu.
“Este un congres care, poate, trebuia să aibă loc mai devreme. Sau poate vine în urma faptului că ‘sistemul’ a ales să pună presiune pe PNL. Congresul vine în urma faptului că ‘sistemul’ a ales să pună presiune pe PNL. De ce? Pentru că partidul nostru îşi regăsise sufletul şi independenţa. Acest lucru, pentru ei, nu era acceptabil şi trebuie adus, iarăşi, la ordin”, a spus liberalul, care nu a mai candidat pentru o funcţie în conducerea PNL după dosarul deschis de DNA.
Acesta a acuzat că PNL este de şase luni “sub asalt”, mai puternic în ultimele două luni.
“Ce este ‘sistemul’? Greu de definit. Iniţial nu ştii dacă există sau nu. Dar dacă eşti un om liber ai şansa să afli pe pielea ta în cel mai brutal mod cu putinţă. Spre deosebire de noi, sistemul nu participă niciodată la alegeri. Adică nu candidează, că de participat, participă”, a arătat Ciprian Ciucu.
În acelaşi context, Ciucu a precizat că politicienii au un timp limitat în poziţiile publice, dar “sistemul” este etern. ”Noi plecăm mai devreme sau mai târziu, avem un timp limitat în poziţiile publice, dar sistemul este etern, ei, în gradele şi funcţiile lor, rămân”, a transmis acesta.
Cu privire la alegerile pentru Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu a spus că a fost trădat inclusiv din interiorul PNL.
El a mai spus că Adrian Veştea “nu îşi aparţine”, dar îl înţelege de ce a acceptat candidatura la funcţia de premier.
ACTUALIZARE Fostul preşedinte al PNL Valeriu Stoica a declarat că liberalii şi-au asumat anul trecut “o misiune de sacrificiu” prin preluarea guvernării într-un context dificil şi a acuzat PSD că a blocat reformele şi a provocat actuala criză politică.
“Adevărul este că, în iunie 2025, PNL şi-a asumat misiunea de sacrificiu de a conduce guvernul într-un context frământat de multiple crize economice, bugetare, politice şi sociale. Adevărul este că în tot timpul acestei guvernări PSD s-a comportat ca un partid de opoziţie, frânând sau blocând reformele înscrise în programul adoptat de coaliţie şi votat de Parlament, iniţiind în final o moţiune de cenzură împreună cu AUR”, a afirmat Valeriu Stoica.
El a susţinut că responsabilitatea pentru declanşarea crizei politice nu poate fi împărţită între cele două partide.
“Minciună este afirmaţia care partajează răspunderea pentru declanşarea crizei politice între PSD şi PNL, între agresor şi cel agresat. Minciună este afirmaţia care pune semnul egalităţii între vina agresorului şi dreptul celui agresat de a se apăra”, a spus fostul lider liberal.
Stoica a criticat şi nominalizarea unui premier provenit dintr-o “grupare liberală dizidentă”, apreciind că o astfel de decizie afectează funcţionarea democraţiei şi credibilitatea viitorului executiv.
În finalul discursului, Valeriu Stoica a transmis că actualul congres reprezintă o oportunitate pentru reformarea partidului şi reafirmarea identităţii sale doctrinare.
“Nu am organizat acest congres pentru o persoană, nici împotriva altei persoane, nici pentru a gâdila orgoliul cuiva. L-am organizat pentru că, de câtva timp, PNL este sub asediu. Ne este atacat dreptul nostru de a decide în propriul nostru partid. Ne este atacat statutul. Ne este atacată autoritatea”, a spus Vasile Blaga.
În opinia sa, partidul a fost folosit, în ultimul de timp, în interes personal de un grup de oameni.
“De prea mult timp, o mână de patru-cinci oameni, aceiaşi, folosindu-se şi de alţi câţiva, folosesc partidul în nume personal”, a afirmat Blaga.
El a susţinut că PNL va ieşi mai întârit în urma Congresului Extraordinar.
”Dragii mei, n-aș vrea să vă rețin prea mult, dar am mare încredere că vom urma cu toții calea corectă pentru viitorul acestui partid. Și aceea este una singură: să ne uităm cu atenție la trecut, să nu-i facem de râs pe înaintașii noștri, pentru că eu, de exemplu, vin dintr-un partid, înainte de a fi în PNL, care este singurul partid care a bătut PSD-ul după ’90. Și atunci când am făcut, în 2014, fuziunea cu PNL-ul, oameni buni, am făcut-o și am construit cea mai puternică forță de centru-dreapta din țara asta, care trebuie să se opună populismului. N-am făcut-o să fie o anexă la PSD”, a adăugat el.
ACTUALIZARE Fostul premier Theodor Stolojan a transmis un mesaj de susținere pentru conducerea Partidului Național Liberal în cadrul Congresului Extraordinar al formațiunii, subliniind rolul pe care liberalii l-au avut în dezvoltarea României de-a lungul celor peste 150 de ani de existență.
„Trebuie să fim mândri că, în îndelungata existență a Partidului Național Liberal, acesta a promovat și a acționat cu consecvență pentru dezvoltarea și modernizarea României. (…) Avem nevoie de securitate națională, de stabilitate politică, de stabilitate economică, de stabilitate socială, fără de care nu este posibilă exact ceea ce ne dorim modernizare și dezvoltare. Și vă rog să îmi permiteți acum să vă subliniez o tendință care s-a conturat în ceea ce înseamnă parcursul României, care trebuie să ne preocupe și la care Partidul Național Liberal este soluția. Începând cu 2022, România înregistrează o reducere an de an a ritmului de creștere economică, în pofida faptului că timp de ani volumul investițiilor a crescut și s-au acumulat deficite bugetare, datorii publice, care nu mai pot fi susținute. Și sigur că întrebarea este cum trebuie corectat, care este soluția? Iar soluția este Partidul Național Liberal, Guvernul Bolojan. Președintele Partidului Național Liberal, Bolojan a înțeles un lucru pe care ceilalți dinaintea lui nu l-au înțeles, și anume că nu e suficient să faci numai investiții tot mai mari de la un an la an”, a declarat fostul premier.
Stolojan și-a încheiat discursul spunând că ”viitorul se construiește prin deciziile pe care le luăm astăzi și îmi exprim convingerea că astăzi vom lua deciziile potrivite, bune, pe care le așteaptă România, pentru ca să continuăm ceea ce Partidul Național Liberal a făcut întotdeauna, modernizarea și dezvoltarea României.”
ACTUALIZARE La eveniment este prezent și Ludovic Orban, președintele Forței Drepte, a fost invitat aici de președintele PNL, Ilie Bolojan. El a făcut declarații la începutul Congresului: ”După cinci ani mă întorc acasă. (…) Vreau să-mi aduc modesta contribuție la ceea ce poate face bun pentru România Partidul Național Liberal cu Ilie Bolojan și cu echipa lui”, a declarat Orban.
El și-a cerut iertare pentru ”unele lucruri mai grele” pe care le-a spus în ultimii cinci ani despre conducerea PNL și despre deciziile pe care le-a considerat ”profund greșite”.
”Chiar dacă nu am fost în PNL, inima mea a fost în PNL. Am avut speranța că PNL va reveni pe drumul drept. Noi, liberalii, mulți sau puțini, dar oameni de caracter, am luat decizia strategică de a fi alături de Bolojan încă din momentul alegerilor pentru Primăria Capitalei și am fost alături de Ciprian Ciucu în victoria sa remarcabilă. Vă spun un cuvânt de apreciere și de profundă empatie pentru Ciprian Ciucu. Salut gestul de om de stat pe care l-a avut Ciprian Ciucu de a nu candida la congres. Și o spune Stan Pățitul: cred în nevinovăția lui Ciprian Ciucu. Dragii mei colegi, închei prin a vă spune: dați-ne voie să ne întoarcem în PNL, alături de voi, și să arătăm că putem fi alături de dumneavoastră. Dați-mi voie să vă spun că, peste jumătate de an, noi, cei care nu suntem membri sau care vom redeveni membri, vom spune cu mândrie că suntem membri ai PNL”, a conchis Orban.
ACTUALIZARE Senatorul UDMR Lorant Antal a declarat: ”Prezența noastră a UDMR reprezintă normalitatea Reprezintă acea normalitate în care, reciproc, mergem la congresele noastre, ne respectăm unii pe ceilalți și punem umărul împreună la consolidarea democrației, la dezvoltarea României. Istoria relației UDMR cu PNL a cunoscut multe etape. (…) Trăim vremuri complicate și, pentru a putea veni cu soluții la provocări, avem nevoie de curaj și asumare politică. Soluția pentru stabilitate este dispoziția la compromis, căutarea parteneriatelor politice sănătoase, constructive și, poate, redefinirea unui nou proiect de țară. (…) Noi, reprezentanții UDMR, în frunte cu domnul președinte Kelemen Hunor, nu am fugit niciodată de responsabilitate, nu am fugit de muncă și, ori de câte ori era nevoie, am dat tot suportul pentru a construi o Românie mai puternică și mai solidă”, a afirmat Lorant Antal.
ACTUALIZARE Vicepreşedintele USR Radu Mihaiu a declarat că România traversează o criză de încredere în partidele politice, instituţii şi stat, apreciind că PNL şi USR au fost “de partea corectă a istoriei” prin asumarea reformelor şi a unui parcurs onest.
“Criza prin care trece România acum este o criză de încredere. E o criză de încredere în partidele politice, în instituţii şi în stat. Şi în baza acestei crize, pe această criză, se hrăneşte extremismul şi populismul. Cred personal că USR şi PNL au fost de partea corectă a istoriei în ultimul an. Au fost de partea care şi-a asumat reforme, şi-a asumat drumul onest, şi-a asumat drumul corect. Şi cred că ăsta este drumul care creşte încrederea populaţiei, care creşte încrederea românilor în România şi în clasa politică”, a afirmat Radu Mihaiu.
El a susţinut că cele două formaţiuni trebuie să continue reformele şi să promoveze un discurs bazat pe realism.
“Cred în continuare că avem nevoie să ducem aceste reforme mai departe. Cred că avem nevoie să nu mai minţim oamenii cu ceea ce spun unii că se poate face când ştim foarte bine că nu se poate face. Cred că putem construi acest pol reformist şi că acest pol reformist o să ducă România acolo unde merită în Europa”, a spus liderul USR.
ACTUALIZARE Vor lipsi astăzi cei care l-au contestat până acum pe Ilie Bolojan și care sunt în tabăra lui Adrian Veștea – cei care vor să voteze pentru premierul desemnat în Parlament pentru un vot de învestitură.
Sunt prezenți 1.793 de delegați din cei 2.500 convocați.
Surse susțin că este posibil ca astăzi Adrian Veștea să își depună programul de guvernare și lista de miniștri, iar mâine ar putea începe procedurile în Parlament pentru învestirea cabinetului său. Până atunci, Adrian Veștea încă negociază cu fiecare parlamentar în parte și încearcă să își găsească acea majoritate de care are nevoie pentru a-și trece cabinetul prin Parlament.
ACTUALIZARE Deputata Raluca Turcan, lidera PNL Sibiu, a afirmat că Congresul Extraordinar al Partidului Naţional Liberal este un congres de separare a apelor şi partidul va ieşi întărit: “Întreaga listă a colegilor care compun moţiunea preşedintelui Bolojan reprezintă o garnitură de colegi care sunt vocali, prezenţi şi bine pregătiţi în discursul public şi în confruntarea politică”, a afirmat Turcan, înainte de congres.
ACTUALIZARE Preşedintele PNL Arad, europarlamentarul Gheorghe Falcă, spune că Ilie Bolojan va fi reconfirmat duminică în funcţia de preşedinte al liberalilor pentru ”seriozitate, pentru muncă şi pentru curajul de a spune adevărul, chiar şi atunci când este greu”.
ACTUALIZARE Senatoarea PNL Gabriela Horga, propusă ca vicepreşedinte în echipa lui Ilie Bolojan, spune că este nevoie de un partid unit, puternic şi credibil, capabil să ofere soluţii reale şi să respecte încrederea oamenilor.
***
Organizarea unui Congres extraordinar al PNL a fost decisă de Consiliul Naţional extraordinar al partidului, care a avut loc la 19 iunie. Consiliul Naţional a decis depunerea de moţiuni pentru Congresul extraordinar al PNL, cu termen-limită de depunere sâmbătă, 20 iunie, ora 17:00.
De asemenea, Consiliul Naţional extraordinar a aprobat o serie de modificări la Statutul Partidului Naţional Liberal şi care urmează să fie aprobate în congres:
* crearea Biroului Permanent Naţional ca structură centrală de conducere şi desfiinţarea BEx, structură dovedită nefuncţională, cu integrarea atribuţiilor BEx în atribuţiile BPN;
* revenirea la formula de alegere a conducerii PNL pe bază de moţiuni;
* reducerea numărului de prim-vicepreşedinţi de la patru la unu.
***
Adrian Veştea a transmis că acest Congres este un “demers nestatutar şi nelegal”, anunţând că nu va candida pentru şefia partidului, deşi iniţial joi şi-a exprimat intenţia de a candida, motivând că nu vrea să gireze ”acest simulacru democratic prin care se instalează dictatura în partid”. El a susţinut că scopul nu este de a lămuri lucrurile în PNL, ci blocarea învestirii Guvernului, menţionând că ia în considerare toate demersurile de contestare statutară şi legală a acestei reuniuni.
El ceruse joi, într-o postare pe Facebook, amânarea cu o săptămână a Congresului.
De altfel, apropiaţii lui Adrian Veştea – parlamentarii Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Alexandru Popa, Răzvan Prişcă, George Scarlat, Ionuţ Stroe, Mihail Veştea, Sebastian Mihai Rusu, Eduard Tatian Mititelu – au contestat la Tribunalul Ilfov deciziile de convocare a Consiliului Naţional Extraordinar şi implicit a Congresului. Tribunalul a dat, însă, termen pe 3 iulie pentru judecarea cauzei.
De cealaltă parte, cei din jurul lui Ilie Bolojan susţin că organizarea Congresului a fost făcută în mod corect, cu respectarea procedurilor până la virgulă, deputatul PNL Robert Sighiartău susţinând că Adrian Veştea nu a cerut oficial în scris amânarea reuniunii.
***
Contestatarii lui Ilie Bolojan critică şi modificările propuse la Statutul partidului care vizează schimbarea actualei structuri de conducere.
Propunerile sunt de reducere a numărului de prim-vicepreşedinţi de la patru la unu, crearea Biroului Permanent Naţional ca structură centrală de conducere şi desfiinţarea Biroului Executiv, cu integrarea atribuţiilor acestui for în cele ale Biroului Politic Naţional. Alte modificări se referă la revenirea la formula de alegere a conducerii PNL pe bază de moţiuni şi la alegerea a opt vicepreşedinţi. Crearea Comisiei Naţionale pentru Litigii, care va avea ca atribuţii judecarea litigiilor ce rezultă din sancţiunile aplicate membrilor de partid şi clarificarea procedurilor de sancţionare a membrilor partidului, se mai află printre modificări.
În prezent, prim-vicepreşedinţi sunt Adrian Veştea, Nicoleta Pauliuc şi Ciprian Ciucu, în timp ce Cătălin Predoiu a demisionat joi din această funcţie.
Adrian Veştea a susţinut că modificările Statutului urmăresc “o concentrare de putere” pentru Ilie Bolojan şi o excludere a sa din partid pentru că a acceptat nominalizarea făcută de preşedintele Nicuşor Dan pentru funcţia de prim-ministru şi astfel “să fie parte la o soluţie pentru a pune capăt unei crize care îi afectează profund pe români”.
Sâmbătă, Veştea a mai transmis că istoria şi identitatea Partidului Naţional Liberal sunt “aruncate la gunoi”, acesta opinând că, prin Congresul convocat de către Ilie Bolojan, liberalii “adevăraţi” sunt eliminaţi din conducerea formaţiunii.
În aceste condiţii, la expirarea termenului de depunere a moţiunilor pentru candidatura la şefia PNL, singurul candidat înregistrat este Ilie Bolojan. El candidează cu moţiunea “Modernizare cu Rădăcini” şi echipa de conducere propusă: prim-vicepreşedinte – Dan Motreanu; secretar general – Robert Sighiartău; vicepreşedinţi – Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureşan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoş Pîslaru, Florin Roman şi Gabriela Horga.
“Alături de preşedinţii organizaţiilor, ne propunem să deschidem PNL către oameni valoroşi, să susţinem meritocraţia în partid şi, acolo unde depinde de noi, în administraţie, să se vadă că suntem buni gospodari şi că îi respectăm pe cetăţeni. Am încredere în membrii partidului nostru. Cred că îşi doresc un PNL puternic, credibil şi respectat, astfel încât atunci când se întâlnesc cu prietenii sau colegii lor să nu le fie ruşine că sunt membrii unui partid politic ca PNL”, a afirmat vineri Bolojan.
El a mai susţinut că PNL trebuie să îşi stabilească o conducere şi direcţia pe care o va urma în perioada următoare. “Vom rămâne consecvenţi principiilor noastre şi vom construi o echipă capabilă să asigure unitate de acţiune pentru a-i reprezenta pe cetăţenii care îşi doresc o Românie modernă”, a spus Ilie Bolojan.
***
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunţat că nu va candida la funcţia de prim-vicepreşedinte al PNL, deşi a primit o astfel de propunere din partea colegilor de partid, din cauza dosarului penal deschis în cursul acestei săptămâni.
“Din cauza dosarului deschis săptămâna aceasta pe numele meu, nu vreau să îi pun în situaţia de a avea un prim-vicepreşedinte urmărit penal. PNL trebuie să aibă o conduită ireproşabilă pentru a recâştiga încrederea românilor şi să nu i se arunce permanent în faţă situaţia mea. Ştim cum fac ei. Am convingerea că este o decizie corectă faţă de colegii mei! Este o decizie corectă pe termen lung, este decizia mea”, a transmis Ciucu.
***
Biroul Permanent al PNL, structură care va fi aleasă la Congresul de duminică, în urma modificării Statutului, va lua deciziile privind excluderile premierului desemnat, Adrian Veştea, şi a celor care nu respectă hotărârile partidului.
Luni, Biroul Politic Naţional – întrunit după ce Adrian Veştea a fost desemnat premier – s-a pronunţat împotriva participării partidului la un Guvern cu PSD (39 de voturi “pentru”, 10 “împotrivă”, patru abţineri), împotriva susţinerii unui Guvern condus de Adrian Veştea (41 de voturi “pentru”, 13 “împotrivă”, două abţineri) şi pentru a-i solicita acestuia să-şi depună mandatul de premier desemnat (39 de voturi “pentru”, 13 “împotrivă”, trei abţineri), iar parlamentarii PNL care vor vota Guvernul Veştea sau cei care ar putea fi propuşi în acest Cabinet să îşi piardă calitatea de membri ai partidului.
Marţi, PNL a anunţat că Adrian Veştea se situează în afara partidului, după ce acesta a anunţat că nu renunţă la mandatul de premier desemnat, în ciuda ultimatumului primit.
“Desemnarea lui Adrian Veştea pentru formarea unui Guvern s-a realizat fără aprobarea forurilor statutare ale PNL, cu încălcarea Statutului partidului. PNL consideră că formula de guvernare propusă de Adrian Veştea conduce, în fapt, la formarea unui Guvern condus şi susţinut de PSD, contrar deciziilor adoptate de Biroul Politic Naţional. Potrivit art. 45 alin. (3) şi art. 26 alin. (2) lit. b) din Statutul PNL, deciziile organismelor de conducere ale partidului sunt obligatorii pentru toţi membrii”, a transmis atunci formaţiunea.
Joi, cei 16 parlamentari, contestatari ai lui Bolojan, au solicitat Tribunalului Ilfov suspendarea deciziilor luate în Biroul Politic Naţional al PNL din 15 iunie privind sancţionarea parlamentarilor partidului care ar vota pentru învestirea Guvernului Veştea, iar instanţa le-a dat, în aceeaşi zi, câştig de cauză şi a decis suspendarea acestor decizii ale BPN. Ca urmare, PNL a anunţat că va ataca în termenul legal această hotărâre a Tribunalului Ilfov şi că partidul îşi va desfăşura în continuare activitatea politică fără impedimente, pe baza propriilor decizii.
Adrian Veştea a fost desemnat premier duminica trecută de către preşedintele Nicuşor Dan, după ce Eugen Tomac şi-a depus mandatul. Veştea nu a depus încă la Parlament programul de guvernare şi lista miniştrilor.
*** Anteriorul Congres al PNL din 12 iulie 2025: Ilie Bolojan a fost ales preşedinte al partidului
Anteriorul Congres al PNL a avut loc la 12 iulie 2025, la Palatul Parlamentului, în prezenţa a 976 de delegaţi. Congresul a fost tot unul extraordinar, convocat la 28 iunie de către Consiliul Naţional al partidului. A participat şi preşedintele României, Nicuşor Dan.
Congresul extraordinar al PNL l-a votat, astfel, pe Ilie Bolojan în funcţia de preşedinte al partidului. Bolojan a fost singurul candidat la funcţia de preşedinte al PNL şi devenise preşedinte interimar al PNL la 25 noiembrie 2024, în urma demisiei lui Nicolae Ciucă, după rezultatul obţinut în primul tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024.
De asemenea, în funcţiile de prim-vicepreşedinţi au fost aleşi Cătălin Predoiu, Adrian Veştea, Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu.
Urmărește-ne pe Google News
