Guvernul și Înalta Curte, față în față la CCR. Plata restanțelor salariale ale magistraților ar costa peste 4 miliarde de lei
Curtea Constituțională a dezbătut, joi, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Potrivit reprezentanților Executivului, achitarea integrală a sumelor în acest an ar avea un impact bugetar de peste 4 miliarde de lei.
Timp de mai bine de o oră, judecătorii constituționali au ascultat argumentele reprezentanților Guvernului și ai Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Executivul susține că obligarea Guvernului, printr-o hotărâre judecătorească, să aloce fonduri pentru plata restanțelor salariale ar afecta deficitul bugetar și ar reprezenta o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești.
De cealaltă parte, reprezentanții Înaltei Curți au arătat că nu este pentru prima dată când o instanță obligă o instituție publică să achite drepturi salariale restante angajaților săi. Magistrații resping astfel acuzația că instanța și-ar fi depășit competențele.
De ce a sesizat Guvernul Curtea Constituțională
Sesizarea a fost depusă după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul și a câștigat în primă instanță procesul privind neplata restanțelor salariale. Sumele au rezultat din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Ilie Bolojan declara, pe 2 iulie, că Executivul a apelat la Curtea Constituțională deoarece, în opinia juriștilor Guvernului, instanța s-ar fi substituit puterilor executivă și legislativă în privința gestionării banilor publici.
„Am decis, în ședința de Guvern, sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”, afirma Ilie Bolojan.
Premierul interimar susținea că elaborarea bugetului, rectificările bugetare și alocarea banilor din Fondul de rezervă sunt atribuții ale Guvernului și Parlamentului.
„Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar, din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, declara Bolojan.
Acesta mai afirma că puterea judecătorească nu poate decide modul în care sunt distribuiți banii din bugetul general consolidat.
„În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. Este vorba despre plata restanțelor salariale din zona Justiției”, preciza Ilie Bolojan.

