EXCLUSIV Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, despre situația economiei României: Măsurile adoptate de Guvern au fost, în linii mari, cele corecte
15 January 2026, 19:01
Economistul Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale, a vorbit în exclusivitate în cadrul emisiunii ”Banii, azi”, de pe TVR Info, despre care e, de fapt, situația economiei românești, dacă măsurile de austeritate luate de Guvern puteau fi evitate și ce reforme mai sunt necesare pentru a depăși această perioadă grea.
Întrebat despre reformele inițiate de guvernul Bolojan pentru a reduce deficitul bugetar, economistul Eugen Rădulescu a precizat că România a avut deficite bugetare foarte mari, depășind cu mult standardele UE.
“Pentru a avea o înțelegere clară a ceea ce s-a întâmplat în 2024: România a trăit pe datorie, din datoriile din deficitul bugetar, timp de 34 de zile din 365. Nicio economie nu poate să supraviețuiască unui asemenea deficit uriaș. Nu există altă soluție decât ceea ce se poate spune «strângerea curelei». Reducerea consumului – care trebuie să fie făcută într-o manieră care să nu bulverseze nici economia, să nu genereze mari probleme de ordin social. Echilibristica e foarte dificilă, dar măsurile adoptate de Guvern, începând din iulie anul trecut până în prezent, au fost în linii mari cele corecte”, a explicat Eugen Rădulescu.
Austeritatea, necesitate economică
Consilierul guvernatorului BNR a precizat legat de posibilitatea impunerii unor măsuri mai blânde pentru populație și mediul de afaceri că dificultatea majoră o reprezenta criza de timp și nu ar fi fost posibile alte alternative.
“Noi am terminat anul 2023 cu un deficit de 7% din PIB. Am promis, prin Guvernul României, că vom ajunge la 5% în 2024. În loc să ajungem la 5%, am ajuns la 9,3%. (…) În vara anului care s-a încheiat ori adoptăm măsuri imediate, verificabile și care să aibă efecte importante, ori riscam să ne pierdem orice finanțare externă. Și atunci vin și spun: nu, la momentul acela altceva decât majorarea TVA, majorarea accizelor pe benzină și alte cele câteva măsuri care s-a adoptat abrupt în iulie anul trecut nu ar fi fost posibil”, a subliniat economistul.
Cât de aproape a fost România de scenariul Grecia
Eugen Rădulescu a vorbit și despre situația Greciei comparată cu cea din România: “Grecia a fost din anumite puncte de vedere într-o situație cu mult mai grea decât România, datoria publică a Greciei era mai mare, dar Grecia făcea parte dintr-o uniune monetară, iar moneda Greciei era moneda celorlalte țări din zona euro. Din acest punct de vedere era mai ușor pentru ei. Noi eram puși la colț din cauză că la acest tip de deficit, pe care se părea la momentul respectiv că autoritățile nu vor nici măcar să se ocupe de el, riscul era ca România să fie scoasă din categoria țărilor recomandate investițiilor. Și pentru unul, doi, trei ani, lucrurile ar fi putut sta chiar mai rău decât au stat în Grecia”.
Impozite locale majorate și nemulțumirea socială
Despre majorarea impozitelor locale economistul a explicat că orice creșteri generează nemulțumiri: “Pentru o mașină obișnuită, creșterea de impozit este undeva la 10 lei pe lună. Două ore de parcare. Creșterea este cu mult mai semnificativă pentru locuințe, pentru proprietăți. Un nivel de 93 de euro, în medie pe persoană, pe an, în România înainte de majorarea impozitelor, eram foarte departe de nivelul mediu a UE – care e de peste 700 de euro pe persoană. (…) Decizia Guvernului de a majora mai substanțial aceste impozite, deși extrem de neplăcută pentru noi, plătitorii de impozite, este o decizie rațională”.
Reforme necesare
Decizia Guvernului privind reducerea cheltuielilor în administrația publică este o decizie salutară, spune Eugen Rădulescu.
“E o decizie care, în mod normal, trebuie să sprijine semnificativ reluarea unui ciclu de producție și creșterea investițiilor în sectorul privat. Aceasta este vestea bună, pentru că întotdeauna sectorul privat va cheltui banii cu mai multă eficiență decât o face sectorul public”.
Acesta a adăugat că un domeniu important care trebuie avut în vedere încă din 2026 este sectorul întreprinderilor de stat: “Avem peste 1.500 de întreprinderi ale statului, iar o mare parte a acestora lucrează cu o eficiență mai mult decât deplorabilă.“
Neîncasarea impozitelor și taxelor la buget
O problemă majoră o reprezintă neîncasarea impozitelor și taxelor la buget.
“Dacă luăm unul singur din aceste impozite și care contează enorm de mult este taxa pe valoarea adăugată, unde România a avut, până anul trecut, un deficit de încasare de peste 10 miliarde de euro anual. Aceasta e suma teoretică: din aceste 10 miliarde o parte o reprezintă autoconsum, micile piețe țărănești, etc. Nu poți ajunge la toată suma aceea. Noi avem o rată de neîncasare de peste 30%, iar media UE e de 7%. Dacă aici s-ar întâmpla ceva semnificativ, atunci cred că am avea rezultate cu mult, mult mai bune în întreaga economie națională”, a explicat consilierul guvernatorului Băncii Naționale.
Posibilă îmbunătățire a situației economice în 2026
Măsurile adoptate până în prezent, inclusiv cele privind reducerea posturilor în administrația publică, arată că Guvernul a adoptat măsurile care au fost promise în programul de guvernare, spune Eugen Rădulescu.
”Măsurile nu erau deloc simple. (…) Eu sunt foarte bucuros să observ că guvernul merge înainte chiar dacă apar discuții colaterale. Dacă Guvernul va continua linia sa de până în prezent de reformă, atunci nu numai că aștept ca deficitul bugetar să reușească să ajungă sub 6,5%, poate chiar spre 6%, în acest an, dar aștept ca în a doua jumătate a anului să devină sesizabile eforturile făcute și să avem o reducerea a inflației, a dobânzilor, o stabilizare a cursului valutar și o îmbunătățire a situației economice în ansamblu”.
Inflația în România a continuat să rămână ridicată și în ultima lună a anului trecut. Deși scumpirile și-au mai temperat creșterile, indicatorul a rămas tot în jurul valorii de 10%. În ultimul an, plătim pe facturile la energia electrică cu 60% mai mult. Economiștii estimează că un nou val de scumpiri substanțiale este așteptat din primăvară, odată cu liberalizarea prețului la gaze.
14 January 2026, 09:28 (actualizat 14 January 2026, 18:48)
