Primele semne că banii încep să ocolească România apar deja în economie, iar efectele se văd tot mai clar în companii, credite și investițiile străine. O analiză publicată de Ziare.com, pe baza datelor Băncii Naționale și ale Asociației Române a Băncilor, arată că băncile și investitorii străini au devenit mult mai prudenți cu piața românească.

,,Ne trebuie guvern, nu putem să ne descurcăm singuri". Este mesajul pe care îl transmite Mugur Isărescu, într-un moment în care BNR prognozează noi creşteri uşoare ale inflaţiei pentru următoarele 2 luni. Abia din toamnă, ritmul scumpirilor se va reduce la jumătate, însă doar dacă vom avea stabilitate politică.

Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR), întrunit vineri în şedinţă, a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, informează banca centrală, într-un comunicat de presă.

Săptămâna aceasta este una dintre cele mai importante pentru economia românească, iar veștile nu sunt bune. Pe fondul crizei politice de după căderea Guvernului Bolojan, analiștii Erste Bank, banca-mamă a BCR, trag un semnal de alarmă în raportul publicat astăzi: inflația ar fi depășit 10% în aprilie, dobânzile nu scad, economia se contractă, iar leul rămâne vulnerabil. Totul se întâmplă în aceeași săptămână în care INS publică datele preliminare despre PIB-ul din primul trimestru, iar BNR se reunește vineri, 15 mai, pentru a decide asupra dobânzii de politică monetară, potrivit Economica.net. Cifrele arată o economie sub presiune din mai multe direcții simultan. Inflația a ajuns la 9,31% în februarie 2026, față de 9,69% în decembrie 2025, dar Erste estimează că a trecut de 10% în aprilie, pe fondul prețurilor la energie și al deprecierii leului. Deficitul bugetar din primul trimestru a scăzut la 1,03% din PIB, față de 2,28% în aceeași perioadă din 2025, ceea ce indică o corecție fiscală semnificativă. În schimb, economia s-a contractat. PIB-ul s-a redus cu 1,9% în trimestrul IV din 2025, iar creșterea anuală a încetinit puternic, la doar 0,2%. România se află deja în recesiune tehnică și riscă să intre în recesiune reală dacă datele pentru primul trimestru din 2026 confirmă o nouă scădere față de aceeași perioadă a anului trecut. Leul este barometrul cel mai vizibil al nervozității piețelor. Săptămâna trecută, moneda națională a atins un minim istoric după adoptarea moțiunii de cenzură, iar cursul oficial BNR a fost stabilit la 5,2222 lei pentru un euro. Erste avertizează că evoluția cursului depinde direct de viteza cu care va fi rezolvată criza politică și de orientarea noului guvern față de angajamentele fiscale europene. Fitch a reconfirmat ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă, recunoscând progresul fiscal, dar avertizând că datoria publică, aflată aproape de 59% din PIB, ar putea urca spre 63% dacă ajustarea nu este menținută. Ce urmează concret în zilele imediat următoare? Vineri, BNR decide dobânda. Președintele CFA România, Adrian Codîrlașu, spune că șansele ca BNR să reducă dobânda în 2026 s-au redus drastic, iar scenariul cel mai probabil este menținerea ei la 6,5% până la sfârșitul anului. BNR estimează că inflația va reveni la 3,9% abia la sfârșitul lui 2026 și la 2,9% în 2027. Până atunci, românii plătesc mai mult pentru aproape orice, dobânzile rămân ridicate, iar leul depinde de negocierile politice de la București.

Aproape trei sferturi (71,9%) dintre români ar vota "da" în cadrul unui referendum pentru unirea cu Republica Moldova, în timp ce 21,4% s-ar pronunţa împotrivă, relevă Barometrul Informat.ro realizat de INSCOP Research.

Moneda națională continuă să se deprecieze: euro a atins un nou maxim istoric – 5,26 lei

Banca Națională a României (BNR) va lansa, începând cu 7 mai, în circuitul numismatic, o monedă din argint, cu valoarea nominală de 10 lei, și o monedă din tombac cuprat, cu valoarea nominală de 1 leu, dedicate aniversării a 40 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua București.

Rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele evidențiate în prognoza pe termen mediu din februarie 2026, se arată în minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 7 aprilie 2026.

Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția asupra derapajelor recente ale Băncii Naționale a României (BNR) și solicită instituției să-și onoreze mandatul prevăzut de legea sa de funcționare, în loc să obstrucționeze anchetele care vizează posibile practici anticoncurențiale în sectorul bancar, informează BNS, într-un comunicat.