Apartamente de 150.000 de euro, cumpărate fără credit. Moștenirile, diaspora și vechile proprietăți țin piața imobiliară în mișcare

Nu salariile cumpără astăzi cele mai multe apartamente din România, ci trecutul. Moștenirile, proprietățile cumpărate acum zece ani, terenurile valorificate și miliardele de euro trimise de românii din străinătate explică de ce, într-o perioadă în care locuințele noi din marile orașe costă frecvent peste 120.000 sau 150.000 de euro, cel puțin patru din zece tranzacții se fac fără credit bancar.

Datele analizate de compania SVN România, pe baza statisticilor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, arată că anul trecut au fost vândute aproximativ 159.500 de locuințe. În aceeași perioadă, au fost înscrise aproximativ 92.100 de ipoteci.

Mai mult, doar 46,7% din volumul creditelor ipotecare acordate în 2025 a reprezentat finanțare nouă pentru cumpărarea unei locuințe. Restul a fost format din refinanțări sau alte operațiuni bancare.

La prima vedere, situația pare greu de explicat. Cum își permit românii apartamente de sute de mii de euro într-o perioadă în care dobânzile sunt ridicate, iar accesul la credit este mai dificil? Răspunsul vine din structura particulară a societății românești.

Potrivit Eurostat, România are una dintre cele mai ridicate rate de proprietate din Europa.

Asta înseamnă că mulți cumpărători nu pornesc de la zero. Vin cu un apartament moștenit, cu o garsonieră cumpărată în urmă cu un deceniu sau cu un teren care între timp s-a apreciat puternic.

Brokerii imobiliari spun că un apartament cumpărat în București în perioada 2014-2016 cu 60.000-70.000 de euro poate valora astăzi peste 120.000 de euro. În Cluj-Napoca, creșterile au fost chiar mai spectaculoase. Practic, vechile proprietăți finanțează noile proprietăți.

Un alt motor important al pieței este diaspora. Datele Băncii Naționale a României arată că doar în primul trimestru din 2026 românii plecați la muncă în străinătate au trimis în țară aproape 1,83 miliarde de euro. Dacă ritmul se menține, fluxul anual poate depăși 7 miliarde de euro.

O parte dintre acești bani merge către consum, însă o parte importantă ajunge în apartamente, case și terenuri.

La toate acestea se adaugă și transferul de avere dintre generații. Locuințele cumpărate la prețuri foarte mici după anii ’90, terenurile dobândite prin retrocedări sau proprietățile acumulate în ultimele decenii ajung acum la copii și nepoți.

În multe orașe universitare, părinții contribuie direct la cumpărarea primei locuințe pentru copii, uneori chiar înainte de începerea facultății.

Dincolo de cifre, fenomenul spune ceva important despre economia României. Piața imobiliară nu este alimentată în principal de veniturile lunare, ci de averea acumulată în timp.

De aceea, faptul că patru din zece apartamente sunt cumpărate fără credit nu înseamnă neapărat că românii au devenit brusc mai bogați. Înseamnă că proprietatea, moștenirea și economiile familiei continuă să cântărească enorm într-o țară care rămâne, poate mai mult decât oricare alta din Europa, țara proprietarilor.