Românii au venituri mai mari decât oricând în istoria recentă. Dar, chiar și după 15 ani de creșteri spectaculoase, România continuă să trăiască în două viteze: una în marile orașe și alta în restul țării. Datele Eurostat analizate de Monitorul Social arată că venitul median real al românilor a crescut cu 160% între 2010 și 2025, cel mai rapid ritm din Uniunea Europeană. Prin comparație, media europeană a avansat cu doar 25% în aceeași perioadă. Venitul median net anual al românilor a ajuns la 8.187 de euro în 2025, echivalentul a aproximativ 3.500 de lei pe lună. Asta înseamnă că jumătate dintre români au venituri peste acest nivel, iar cealaltă jumătate se află sub el. Creșterea este impresionantă, dar nu șterge decalajul față de restul Europei. Veniturile românilor rămân de 2,8 ori mai mici decât media Uniunii Europene. În urmă cu zece ani, diferența era și mai mare, de 6,5 ori, ceea ce arată o recuperare rapidă, dar încă incompletă. Prosperitatea nu se simte la fel peste tot În spatele cifrelor naționale se vede o Românie foarte diferită de la o zonă la alta. În marile orașe, venitul median depășește 10.000 de euro pe an, adică peste 4.200 de lei lunar. În mediul rural, venitul median este de aproximativ 6.500 de euro anual, echivalentul a circa 2.750 de lei pe lună. Pentru mulți români, asta înseamnă că progresul există, dar nu se simte la fel în fiecare familie. În orașele mari, salariile mai bune, oportunitățile profesionale și investițiile au ridicat nivelul de trai. În sate și în orașele mici, creșterea veniturilor este mai lentă, iar accesul la locuri de muncă bine plătite rămâne limitat. Există însă și o veste bună: diferența dintre urban și rural începe să se reducă. Dacă în urmă cu câțiva ani veniturile din marile orașe erau de aproape două ori mai mari decât cele din mediul rural, raportul a coborât acum spre 1,5 la 1. România recuperează, dar rămâne sub media europeană Inegalitatea s-a mai redus, dar nu a dispărut. Cei mai bogați 20% dintre români câștigă de 2,4 ori mai mult decât cei mai săraci 20%. Raportul este mai bun decât în urmă cu un deceniu, însă rămâne peste media europeană. Economiștii spun că următoarea provocare nu mai este doar creșterea veniturilor, ci creșterea productivității. România a ajuns într-un punct în care consumul singur nu mai poate susține dezvoltarea economică. Pentru ca veniturile să continue să crească sănătos, este nevoie de investiții în educație, tehnologie, infrastructură și competențe. Imaginea de ansamblu este una paradoxală. România este campioana Europei la ritmul de creștere a veniturilor, dar încă nu a ajuns din urmă statele dezvoltate. Românii sunt mai bine decât acum 15 ani, însă diferențele dintre regiuni, dintre oraș și sat și dintre categoriile sociale continuă să definească realitatea economică a țării.

Nu salariile cumpără astăzi cele mai multe apartamente din România, ci trecutul. Moștenirile, proprietățile cumpărate acum zece ani, terenurile valorificate și miliardele de euro trimise de românii din străinătate explică de ce, într-o perioadă în care locuințele noi din marile orașe costă frecvent peste 120.000 sau 150.000 de euro, cel puțin patru din zece tranzacții se fac fără credit bancar.

Românii muncesc mai mult decât media europeană, dar productivitatea rămâne mult sub nivelul din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat publicate în mai 2026, un lucrător din UE a muncit, în medie, 35,9 ore pe săptămână în 2025. În România, săptămâna de lucru este mai lungă, aproape de nivelul statelor europene în care se muncește cel mai mult.

Angajații din România au printre cele mai lungi săptămâni de lucru din Uniunea Europeană, arată datele publicate miercuri de Eurostat. În 2025, numărul mediu de ore lucrate efectiv pe săptămână în UE, la principalul loc de muncă, a fost de 35,9 ore, în scădere față de 36,9 ore în 2015.

România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. Datele Eurostat pentru luna aprilie arată că prețurile au crescut cu 9,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Bruxelles-ul a propus săptămâna aceasta ceva ce nu a mai existat în 70 de ani de construcție europeană: o strategie dedicată exclusiv eradicării sărăciei până în 2050. Inițiativa vine cu o cifră greu de ignorat: 92,7 milioane de europeni, adică 20,9% din populația Uniunii Europene, trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială. Este mai mult decât populația Germaniei.

În semestrul doi din 2025, preţul mediu la gaze pentru consumatorii casnici din UE a continuat să arate fluctuaţiile sezoniere între semestre care erau vizibile înaintea crizei energetice din 2022, acest tipar fiind distorsionat în 2022 şi 2023, în timp ce Ungaria, Croaţia şi România au avut cele mai scăzute preţuri, arată datele publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Românii câștigă 21.108 euro pe an, în medie. Luxemburghezii câștigă 82.969 de euro. Diferența nu este între două țări, este între două lumi. Un nou clasament european al salariilor, bazat pe date Eurostat și OCDE, arată că România se află pe locul 27 din 31 de state europene analizate. Românii câștigă mai puțin decât polonezii, mai puțin decât cehii, mai puțin decât croații. Și asta înainte să vorbim despre inflație.

Românii sunt pe ultimul loc în Europa la competenţe digitale de bază. E adevărat că petrec mult timp pe internet, folosind mesageria instant şi reţelele sociale. Dar nu prea ating de aplicaţiile bancare, potrivit datelor europene. De altfel, 40 la suta dintre cetățenii Uniunii au lipsuri mari la acest capitol, arata statisticile Eurostat. Cei mai pricepuţi sunt irlandezii, olandezii şi norvegienii.