Spania, în criză de forță de muncă. 200.000 de români s-au întors acasă

Timp de două decenii, Spania a fost una dintre marile promisiuni ale românilor. Astăzi, povestea începe să se întoarcă. Aproape 200.000 de români au dispărut din statisticile oficiale spaniole, iar efectele se văd deja pe șantiere, în agricultură și în companiile care nu mai găsesc muncitori calificați. În timp ce Spania intră într-o criză de forță de muncă, România începe să recupereze o parte din oamenii pe care i-a pierdut după aderarea la Uniunea Europeană.

Datele Institutului Național de Statistică din Spania arată că numărul românilor rezidenți a scăzut de la aproape 799.000 în 2012 la puțin peste 609.000 la finalul lui 2025. Este o reducere de aproape 190.000 de persoane, echivalentul populației unui oraș precum Oradea sau Bacău. Românii rămân una dintre cele mai mari comunități străine din Spania, dar au coborât deja pe locul trei în clasamentul imigranților.

Explicația este în primul rând economică. În urmă cu două decenii, diferența de nivel de trai dintre România și Spania era uriașă. Astăzi, decalajul s-a redus semnificativ. Datele Băncii Mondiale arată că PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la puterea de cumpărare a ajuns în România la peste 40.000 de dolari, față de aproximativ 47.000 de dolari în Spania. Cu alte cuvinte, diferența dintre cele două economii este de doar câteva mii de dolari, nu de zeci de mii ca în anii 2000.

Fenomenul se vede și pe piața muncii din România. În ultimii ani, salariul mediu net aproape s-a dublat, iar deficitul de personal a devenit una dintre cele mai mari probleme ale companiilor românești. Potrivit patronatelor, România are nevoie anual de zeci de mii de muncitori în construcții, transporturi, industrie și servicii. Tocmai de aceea, tot mai mulți români din diaspora încep să privească întoarcerea acasă ca pe o opțiune realistă, nu ca pe un eșec.

În Spania, efectele sunt deja vizibile. Cele mai afectate sectoare sunt construcțiile și meseriile tehnice. Românii au reprezentat ani la rând coloana vertebrală a multor firme de zidărie, instalații, electricitate și amenajări. Astăzi, companiile spaniole avertizează că găsesc tot mai greu electricieni, instalatori, tâmplari sau șefi de echipă, exact specializările în care românii erau extrem de bine reprezentați.

Mai există și un fenomen mai puțin discutat. Copiii românilor care au emigrat în anii 2000 au crescut, au studiat și s-au calificat în Spania. O parte dintre ei aleg acum să revină în România, atrași de oportunități profesionale, costuri mai mici și apropierea de familie. Astfel, Spania pierde nu doar muncitori, ci și personal calificat și manageri de nivel mediu.

Pentru România, această schimbare este un semnal puternic. După ani în care exodul forței de muncă era una dintre cele mai mari probleme economice, țara începe să beneficieze de o tendință inversă. Fenomenul nu rezolvă criza demografică și nici deficitul de personal, dar arată că economia românească a ajuns suficient de aproape de Occident încât emigrarea să nu mai fie singura soluție pentru un trai mai bun. Iar pentru prima dată după mult timp, o parte din Europa începe să simtă lipsa românilor mai mult decât România simte lipsa lor.