BBC: Trump la răscruce – SUA analizează opțiuni dure în Iran

La trei săptămâni după începerea războiului din Iran, conflictul a ajuns într-o stare neclară, marcată de mesaje contradictorii și incertitudine, declarațiile publice ale lui Donald Trump fiind adesea în contradicție cu realitatea din teren. se arată într-o analiză a BBC.

Războiul este „aproape încheiat”, a spus președintele SUA, dar noi trupe terestre americane – inclusiv o unitate de pușcași marini – sunt în curs de desfășurare în regiune. Conflictul „se apropie de final”, însă bombardamentele și atacurile cu rachete ale SUA și Israelului asupra țintelor iraniene continuă fără oprire.

Deschiderea Strâmtorii Ormuz, punctul geografic strategic prin care trece 20% din exportul mondial de petrol, este „o manevră militară simplă”, dar în prezent doar navele aprobate de Iran tranzitează zona. Armata iraniană este „distrusă”, însă dronele și rachetele continuă să lovească ținte din regiune, inclusiv până la baza comună SUA–Marea Britanie din insula Diego Garcia.

Într-o postare de sâmbătă seara pe Truth Social, Trump a amenințat cu o escaladare, avertizând că, dacă Iranul nu va „redeschide complet, fără amenințări” Strâmtoarea Ormuz în 48 de ore, armata SUA va începe să lovească centralele energetice iraniene, „începând cu cele mai mari”.

Cu o zi înainte, însă, el folosise aceeași platformă pentru a prezenta o listă numerotată a obiectivelor militare americane în războiul cu Iranul, despre care a spus că SUA sunt „foarte aproape” de a le îndeplini.

Această listă, cea mai detaliată declarație a sa de la începutul conflictului, includea slăbirea sau distrugerea armatei Iranului, a infrastructurii de apărare și a programului său nuclear, precum și protejarea aliaților americani din regiune.

Nu era inclus însă obiectivul de securizare a Strâmtorii Ormuz, despre care Trump a spus că ar trebui să fie responsabilitatea altor state mai dependente de exporturile de petrol din Golf. Președintele a subliniat frecvent că SUA sunt exportator net de energie și nu depind de petrolul din Orientul Mijlociu, deși această perspectivă ignoră natura globală a pieței combustibililor fosili, unde fluctuațiile de preț afectează direct costurile la pompă în SUA.

Postarea lui Trump nu a inclus nici apeluri pentru schimbarea regimului iranian. Au dispărut referințele la aprobarea unui nou lider sau la „capitulare necondiționată”, pe care le invocase la începutul războiului.

În această ultimă prezentare a obiectivelor, este posibil ca SUA să încheie operațiunea cu actuala conducere antiamericană a Iranului încă la putere, exporturile de petrol continuând și o anumită capacitate de control asupra Strâmtorii Ormuz menținută.

Dacă aceasta este o concluzie nesatisfăcătoare pentru un război despre care Trump și consilierii săi au spus că a început odată cu Revoluția iraniană din 1979 și pe care îl vor încheia, există o alternativă care implică trupele terestre americane aflate acum în drum spre Orientul Mijlociu.

Cu puțin peste o săptămână în urmă, presa americană a relatat că o unitate de pușcași marini, cu aproximativ 2.500 de militari, nave și aeronave de sprijin, a fost trimisă din Japonia către Orientul Mijlociu, urmând să ajungă în zilele următoare. O altă unitate similară a plecat recent din California și este așteptată la mijlocul lunii aprilie.

Analiști militari sugerează că SUA ar putea plănui capturarea insulei Kharg, un teritoriu de aproximativ 21 km² care găzduiește principalul terminal de export de petrol al Iranului. O astfel de acțiune ar putea, teoretic, să oprească exporturile de petrol ale Iranului, privând țara de venituri esențiale și forțând-o să facă concesii mai mari în schimbul încetării conflictului.

Trump a declarat vineri că nu trimite trupe terestre în Iran, dar a adăugat: „Dacă aș face-o, cu siguranță nu v-aș spune”.

Amenințarea unei astfel de acțiuni a determinat presa de stat iraniană să relateze sâmbătă că orice atac asupra insulei Kharg ar determina Iranul să provoace „insecuritate” în Marea Roșie și să „incendieze” instalații energetice din întreaga regiune.

Avertismentul Iranului evidențiază riscurile unei escaladări care ar expune și mai mult forțele americane la represalii.

La începutul săptămânii, presa americană a relatat că administrația Trump se pregătește să ceară Congresului 200 de miliarde de dolari ca finanțare de urgență pentru operațiunea militară din Iran. O astfel de solicitare sugerează că, departe de a se încheia, conflictul ar putea deveni unul lung și costisitor.

Reacția inițială din Congres, inclusiv din partea aliaților republicani ai lui Trump, a fost rezervată.

„Vorbim despre trupe pe teren. Vorbim despre o implicare extinsă”, a declarat congresmanul republican Chip Roy din Texas.

„Au multe explicații de dat despre cum vom plăti pentru asta și care este de fapt misiunea”.

Așa-numita „ceață a războiului” nu afectează doar planificarea militară, ci și percepția politicienilor și a publicului.

Războiul cu Iranul pare să fi ajuns într-un punct de cotitură. Dar direcția în care va evolua rămâne un mister.