Dacă Statele Unite nu reușesc să acționeze decisiv, riscă să transmită un mesaj de slăbiciune care nu va face decât să încurajeze alte atacuri. Dacă însă acționează cu prea multă forță, s-ar putea declanșa un răspuns escaladat din partea Iranului și a aliaților săi.
Așadar, care sunt opțiunile?
SUA au deja la dispoziție o serie de opțiuni militare „la raft” din care să aleagă. Acestea au fost elaborate de către Departamentul american al Apărării, cu contribuția serviciilor de informații de la CIA și de la Agenția Națională de Securitate. Aceste opțiuni sunt apoi prezentate Consiliului Național de Securitate al SUA și factorilor de decizie politică, iar președintele ia decizia finală.
Aceasta este cea mai evidentă opțiune și una care a fost folosită în trecut, subliniază BBC.
Există un număr mare de baze, depozite de arme și depozite de antrenament în Irak și Siria care aparțin nenumăratelor miliții susținute de Iran. Aceste miliții sunt antrenate, echipate și finanțate de către Forța Quds a Corpului Gardienilor Revoluției din Iran (IRGC), dar nu neapărat dirijate de către aceasta.
SUA știu cine sunt acestea și unde se află. Ar putea efectua cu ușurință mai multe lovituri cu rachete ghidate cu precizie asupra acestor baze, dar acest lucru nu a reușit până acum să descurajeze milițiile, care au lansat peste 170 de atacuri asupra bazelor americane din regiune începând cu 7 octombrie.
Responsabilitatea atacului a fost revendicată de o grupare care se autointitulează Rezistența Islamică din Irak.
Acesta este un termen generic pentru o serie de miliții susținute de Iran, dintre care unele, în mod ironic, au luptat anterior de aceeași tabără cu SUA împotriva inamicului lor comun din regiune: Statul Islamic. Acestea au obiective comune cu Iranul, și anume să alunge armata americană din Irak și Siria și să pedepsească SUA pentru sprijinul militar acordat Israelului.
Aceasta ar fi o escaladare masivă și nu ar fi ceva ce SUA ar lua în considerare cu ușurință.
Este foarte puțin probabil, deși nu de neconceput, ca represaliile SUA să includă lovirea unor ținte pe teritoriul suveran iranian.
Nici Washingtonul și nici Teheranul nu doresc să intre într-un război la scară largă și ambele au declarat acest lucru. Răspunsul Iranului include încercarea de-a închide Strâmtoarea Ormuz, vitală din punct de vedere economic, prin care circulă 20% din petrolul și gazele din lume. Acest lucru ar avea un efect devastator asupra economiilor mondiale, ar duce la creșterea prețurilor și ar afecta aproape sigur șansele de realegere ale președintelui Biden în noiembrie.
O alternativă ar fi urmărirea comandanților de rang înalt ai IRGC din Irak sau Siria.
Există un precedent în acest sens, cel mai notabil fiind cel de acum patru ani, când președintele de atunci Donald Trump a ordonat un atac cu dronă care l-a ucis pe comandantul Forței Quds a IRGC Qassim Suleimani în Bagdad în 2020. Dar și un asemenea scenariu ar fi văzut ca o escaladare și ar putea declanșa un răspuns periculos din partea Teheranului.
Există persoane din cadrul establishment-ului american care susțin că, având în vedere tensiunile actuale din Orientul Mijlociu, ar fi iresponsabil din partea Washingtonului să lovească interesele iraniene acum, mai ales într-un an electoral.
CENTCOM, secția din cadrul Departamentului american al Apărării care acoperă Orientul Mijlociu, are deja mâinile ocupate cu combaterea atacurilor rebelilor Houthi asupra transportului maritim în Marea Roșie și în Golful Aden. De asemenea, America trebuie să țină cont de apelurile aliaților SUA din întreaga regiune pentru a nu declanșa un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu.
Dar acest punct de vedere va fi probabil contrabalansat de cei care spun că politica americană de descurajare a eșuat până în prezent și că reticența Washingtonului de a riposta dur la cei care îi atacă bazele nu a făcut decât să îi încurajeze să își intensifice atacurile.
În toate aceste există factorul timpului; unii ar putea susține că o intensificare radicală a reacțiilor militare americane n-ar fi utilă pe termen lung.
În primul rând, atacurile milițiilor susținute de Iran sunt anterioare războiului dintre Israel și Hamas din Gaza, dar au crescut dramatic de la 7 octombrie. Odată ce asaltul israelian asupra Gaza se va încheia, atunci tensiunile din regiune s-ar putea diminua, deși Israelul avertizează că operațiunile sale militare ar putea dura încă câteva luni.
În al doilea rând, unele voci de la Washington cer cu insistență ca SUA să-și reducă prezența militară în Orientul Mijlociu. Donald Trump, atunci când era în funcție, a trebuit să fie convins de șefii săi militari și de informații să nu retragă toate forțele americane din Siria, unde acestea ajutau forțele kurde să oprească revenirea jihadiștilor ISIS, conchide BBC.
Urmărește-ne pe Google News
