După respingerea Guvernului Veștea, președintele trebuie să desemneze un nou candidat pentru funcția de premier

România a intrat oficial pe terenul Constituției. După 49 de zile de criză politică și după căderea Guvernului Veștea, cu doar 189 de voturi din cele 233 necesare, toate scenariile sunt acum pe masa președintelui Nicușor Dan. Problema este că matematica Parlamentului arată că niciun partid și nicio alianță naturală nu poate guverna singură.

Constituția este foarte clară. După respingerea Guvernului Veștea, președintele trebuie să desemneze un nou candidat pentru funcția de premier. Acesta are la dispoziție până la 10 zile pentru a cere votul Parlamentului. Dacă două propuneri succesive sunt respinse în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură, șeful statului poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate. România nu a avut niciodată alegeri parlamentare anticipate după 1989.

Matematica este cea care blochează totul. Pentru guvernare sunt necesare 233 de voturi din totalul de 465 de parlamentari. Varianta susținută de Ilie Bolojan și de partidele de centru-dreapta – PNL (73), USR (59), UDMR (32) și grupul minorităților (17) – ajunge la doar 181 de mandate. Lipsesc 52 de voturi, adică echivalentul a aproape două grupuri parlamentare medii. Practic, această formulă nu poate guverna fără sprijinul PSD.

Nici PSD nu are o soluție simplă. Cu aproximativ 130 de mandate, social-democrații rămân cel mai mare partid din Parlament. Chiar și împreună cu AUR, care are în jur de 90 de mandate, totalul ajunge la aproximativ 220 de voturi, sub pragul necesar. Ar mai lipsi cel puțin 13 voturi, ceea ce ar transforma guvernarea într-o negociere permanentă cu POT, SOS sau alte grupuri mici. Mai mult, după votul de luni, George Simion și parlamentarii AUR au părăsit sala și au refuzat să salveze Guvernul Veștea, deși cabinetul depindea de voturile lor.

În ultimele ore au apărut și primele repoziționări. Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a declarat că următorul premier desemnat ar trebui să fie Sorin Grindeanu, în timp ce lideri PSD au transmis că partidul este pregătit să intre la guvernare dacă există o formulă stabilă. În paralel, Ilie Bolojan a reiterat că singurele variante funcționale sunt fie un guvern minoritar asumat și transparent, fie o mare înțelegere între PSD și PNL, eventual completată de UDMR și minorități.

De fapt, acesta este și scenariul considerat cel mai probabil de analiști. Reuters notează că, deși anticipatele sunt prevăzute de Constituție, partidele sunt conștiente că AUR conduce în multe sondaje, iar un nou scrutin ar putea întări și mai mult opoziția suveranistă. Din acest motiv, presiunea este uriașă pentru găsirea unei majorități parlamentare înainte de expirarea termenelor constituționale.

Miza depășește însă jocul politic. România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, trebuie să deblocheze miliarde de euro din PNRR și să convingă agențiile de rating că poate continua reformele. Tocmai de aceea, după aproape două luni de criză, întrebarea nu mai este cine va fi următorul premier. Întrebarea este cine poate strânge 233 de voturi fără ca România să intre într-o nouă rundă de instabilitate politică și economică.