Întrebat despre proiectilul găsit la câțiva kilometri de frontieră, în curtea unei proprietăți nelocuite din localitatea Pardina, județul Tulcea, ministrul a precizat că acesta a fost ridicat aseară, însă verificările sunt încă în desfășurare.
Despre proiectilul găsit la Tulcea
„Ce s-a găsit acolo a fost luat aseară. Nu s-a putut merge cu elicopterul din cauza vremii. Este un proiectil reactiv nedirijat, nu este dirijat de la sol de undeva. Nu am mai întâmpinat astfel de situații până acum. Se fac analize pentru a încerca să identificăm care este sursa acestui proiectil”, a declarat Radu Miruță.
Ministrul a explicat că un astfel de proiectil nu poate fi observat pe radar, din cauza dimensiunilor, a vitezei și a modului în care se deplasează.
„Un astfel de proiectil nu poate fi văzut pe radar, la modul în care se deplasează, pe ce traiectorie se desfășoară și cu ce viteză merge, raportat la dimensiunile sale. Sunt tot felul de scenarii, dar n-aș vrea să le comentez până când nu se validează”, a spus ministrul.
„Poate fi ucrainean, poate fi rusesc, poate fi rachetă antigrindină, pentru că inițial, din pozele pe care le-au analizat colegii mei, era o asemănare destul de mare și cu ceea ce se trage cu rachetele antigrindină. Nu pot, ca ministru al Apărării, să vă spun lucruri care nu sunt certe. Lucrurile certe revin în urma unei analize pe care o voi primi mâine dimineață, un raport concret al acestei situații”, a adăugat Radu Miruță.
Despre incidentele cu drone
Ministrul Apărării a vorbit și despre incidentele cu drone care au pătruns pe teritoriul României și despre nevoia unor sisteme capabile să detecteze aparate de zbor la joasă altitudine.
Oficialul a subliniat că nu doar România se confruntă cu astfel de probleme și că nicio țară nu are soluții pentru toate scenariile posibile în materie de drone.
„Niciun minister al Apărării nu are soluții pentru orice scenariu antidronă. Este o realitate. Ați văzut că și Statele Unite, care nu pot fi bănuite că nu au resurse, cer sprijin ucrainenilor pentru soluții antidronă”, a declarat ministrul.
Radu Miruță a explicat că sistemul de apărare al României a fost gândit, în principal, pentru amenințări precum avioane de vânătoare, rachete lansate de la distanță sau elicoptere de atac.
„Modul în care Armata Română a gândit apărarea României a fost împotriva avioanelor de vânătoare, împotriva rachetelor trase de la distanță, împotriva elicopterelor de atac. Avem capacități împotriva acestor riscuri. Tot teritoriul românesc, absolut toată suprafața teritorială a României, este monitorizată cu radare militare, însă de la o anumită altitudine în sus”, a spus ministrul.
El a explicat că relieful și altitudinea foarte mică la care zboară unele drone pot crea dificultăți în detectarea lor.
„Suprafața României nu este un geam, o sticlă plană. Formele de relief devin obstacole în calea undelor care sunt emise de radar și care caută de jur împrejur să verifice dacă este un obiect zburător sau nu”, a explicat Radu Miruță.
„Pentru drone care vin la altitudini foarte mici, sunt scenarii în care Armata Română nu observă aceste drone. De doi-trei ani de zile am mutat capabilități, am mai achiziționat capabilități și avem situații în care descoperim și drone la altitudine foarte mică și obiecte zburătoare foarte mici”, a adăugat ministrul.
Radu Miruță a precizat că soluțiile existente sunt concentrate în zonele considerate cu risc mai mare.
Concentrăm aceste soluții acolo unde apreciem că există o șansă mai mare să se întâmple. Nu avem soluțiile acestea pe toată suprafața. Nu are nimeni așa ceva”, a spus ministrul.
„Am introdus în SAFE opt proiecte, opt soluții antidronă de ultimă generație. Dacă ce am introdus astăzi ar fi în stocurile Armatei Române, aș zice că cele mai multe dintre scenariile care s-au întâmplat în zona Tulcea, în zona Galați, n-ar fi putut să se mai întâmple. Ar fi fost observate pe radar și interceptate de aceste capabilități”, a declarat Radu Miruță.
Față de situația de la Galați, extrem de gravă, cu acea dronă care a venit încărcată cu explozibil, au fost rearanjate un pic capabilitățile pe care Armata Română le are la dispoziție. Au fost introduse și capabilități noi. Asta înseamnă că scenariile în care pot să intre drone sunt mai puține, dar nu sunt zero”, a explicat ministrul.
Întrebat câte drone au pătruns ilegal pe teritoriul României, Radu Miruță a indicat 14 incidente.
„Au fost 14 incidente. Șapte au generat căderea pe teritoriul național a unor fragmente, două aveau încărcătură activă”, a spus ministrul Apărării.
Radu Miruță a explicat și de ce dronele nu sunt întotdeauna doborâte, chiar dacă există cadru legal.
„Viteza minimă a unui avion de vânătoare F-16 este de 450-500 de kilometri pe oră, în condițiile în care o dronă evoluează cu 100-150 de kilometri pe oră. Dronele zboară la 50, 70, 100 de metri. Ca avionul să poată trage cu siguranță în ea, ideal ar fi să fie sub această dronă”, a spus ministrul.
Ministrul a precizat că România nu poate trage asupra dronelor aflate pe teritoriul Ucrainei, chiar dacă acestea zboară foarte aproape de graniță.
„Noi nu avem legal voie să tragem din România într-o dronă care este pe teritoriul ucrainean. Adică o vedem, mergem pe lângă ea, dar este la cinci metri dincolo. Nu ai voie să tragi în ea. Suntem țară membră NATO, iar la nivel NATO nu s-a luat o astfel de decizie. Deci scenariile în care România ar putea să tragă în aceste drone sunt unele foarte rare”, a spus oficialul.
Radu Miruță a mai precizat că sistemele de apărare antiaeriană sunt poziționate în puncte considerate critice de specialiștii Armatei Române.
„Sunt sisteme de apărare antiaeriană care protejează populația în puncte pe care specialiștii Armatei Române le consideră critice. Însă aceste puncte nu sunt așezate astfel încât să-și dea mâna unul cu celălalt pe toată suprafața graniței”, a explicat ministrul.
Întrebat dacă România riscă o situație similară celei din Letonia, unde dronele au lovit rezervoare cu petrol, ministrul a spus că intrarea unei drone în spațiul aerian românesc nu este acceptabilă, dar a admis că există situații în care astfel de aparate pot fi dificil de observat.
„Nu este acceptabil ca o dronă, indiferent de situația din Ucraina, să intre în spațiul aerian românesc. Este o realitate. În același timp, există situații când vedem asta, există situații când nu vedem asta. Preocuparea noastră este ca, prin aceste resurse pe care le avem, să protejăm populația și, în cele mai multe dintre situații, reușim”, a declarat Radu Miruță.
Urmărește-ne pe Google News
