„Pentru a înțelege încotro se îndreaptă lumea, trebuie să privim nu spre Beijing, ci spre București”: avertismentul dur al unei analize despre România
„Pentru a înțelege încotro se îndreaptă lumea, trebuie să privim nu spre Beijing, ci spre București.” Este concluzia surprinzătoare a unei analize publicate de ziarul italian Nuovo Giornale Nazionale, care citează raportul „The Iceberg Thesis – Sovereign Risk after Bolojan”, realizat de GANES Strategic Solutions. Italia vede România ca un „aisberg” al Europei: partea vizibilă este criza politică de la București, iar partea ascunsă este fragilitatea tot mai mare a democrațiilor europene într-o perioadă marcată de deficit, polarizare și nemulțumire socială.
Analiza vine într-un moment extrem de sensibil pentru România. Țara noastră are în prezent unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană , aproximativ 8% din PIB , iar deficitul combinat depășește 13% din PIB, potrivit raportului citat de publicația italiană. În același timp, datoria publică a României, aflată la aproximativ 54% din PIB la finalul lui 2024, ar putea depăși pragul european de 60% până la sfârșitul acestui an. Practic, analiștii avertizează că România intră într-o zonă de vulnerabilitate economică și politică mult mai sensibilă decât în trecut.
De ce este important pentru Europa? Pentru că România este văzută ca un laborator al tensiunilor care cresc în mai multe state europene: nemulțumire socială, scăderea încrederii în partidele tradiționale, ascensiunea formațiunilor populiste și dificultatea de a menține disciplina fiscală fără costuri sociale uriașe.
Raportul arată că ani la rând România a reușit să țină sub control aceste tensiuni datorită creșterii economice, fondurilor europene și protecției strategice oferite de NATO. Însă acum modelul începe să fie pus sub presiune.
Un punct central al analizei este riscul unei „bulgarizări” lente a sistemului politic românesc: guverne fragile, coaliții de scurtă durată, instabilitate administrativă și dificultăți în absorbția fondurilor europene. Miza este uriașă. În 2026, România se bazează pe peste 15 miliarde de euro din fonduri europene pentru echilibrul financiar și pentru investiții.
Dacă instabilitatea politică afectează reformele și administrația, avertizează autorii raportului, riscul nu este doar politic, ci și economic: costuri mai mari de împrumut, presiune pe cursul valutar și posibilitatea unei retrogradări de rating.
Analiza italiană spune însă că adevărata problemă nu este doar cine va conduce viitorul Guvern, ci dacă România și, mai larg, Europa mai pot menține coeziunea socială și stabilitatea democratică într-o perioadă de austeritate și polarizare. Raportul susține că sacrificiile economice pot fi acceptate de populație doar dacă oamenii simt că deciziile sunt explicate, asumate și controlate democratic.

