Ilie Bolojan, la TVR 1: De la jumătatea anului încolo ar trebui să vedem efectele acestor măsuri de corecție. Inflația – 4% la finalul anului. Declarațiile premierului, în format LIVE TEXT
Premierul Ilie Bolojan a vorbit marți seara, la TVR, despre buget, reduceri de cheltuieli, amânările CCR pe speța pensiilor magistraților și reproșurile care i se aduc. TVRINFO.RO vă prezintă declarațiile premierului, în format LIVE TEXT.
Primul ministru a prognozat că primele efecte ale măsurilor actuale de corecție se vor vedea undeva la jumătatea acestui an:
Ilie Bolojan, premierul României: Toate aceste măsuri de corecție vor fi închise cu adoptarea acestor pachete. De la jumătatea anului încolo ar trebui să vedem efectele acestor măsuri. Inflația ar trebui să scadă treptat, spre sfârșitul anului ar trebui să se apropie de 4%.
Șeful Guvernului a vorbit și despre adoptarea bugetului:
Ar trebui să adoptăm și vom adopta pachetul pentru administrație și cel pentru relansare economică, la începutul săptămânii viitoare, a spus premierul. Nu se poate în această săptămână, deoarece e nevoie și de un vot în CES 2-3 zile în plus, a adăugat el.
Emisiunea poate fi urmărită aici:
Declarații ale premierului Ilie Bolojan:
-Am avut o întâlnire cu președintele și partenerii de coaliție în care am discutat probleme de pregătire a bugetului, de reforma în administrație, de politica externă, astfel încât să existe o aliniere cu domnia-sa și pe problemele de politica externă.
Pachetul pentru administrație și cel de relansare – adoptate la începutul săptămânii viitoare
-Nu e vorba de acord de pace. Suntem în fața unor decizii: un buget realist cât mai rapid, până la sfârșitul săptămânii viitoare să definitivăm toate discuțiile, în prealabil ar trebui să adoptăm și vom adopta pachetul pentru administrație și cel pentru relansare economică, la începutul săptămânii viitoare. Nu se poate în această săptămână, deoarece e nevoie și de un vot în CES 2-3 zile în plus.
„Nu se va acționa asupra normei de hrană, a fost numai o discuție de analiză”
-Numai este nevoie de armonizare pe ceea ce s-a convenit. Elementele de bază pentru reforma în administrație au fost convenite. Ieri au fost luate în calcul și alte aspecte ale unor economii. Inclusiv discuțiile care au fost legate de norma de hrană, ele au rămas într-o fază în care nu se va acționa asupra normei de hrană, deci a fost numai o discuție de analiză. Această discuție a fost la propunerea Ministerului de Finanțe. A fost o discuție doar de ipoteze de lucru.
-Celelalte discuții au fost despre tăierea de cheltuieli de personal cu 10%. Este vorba de a face un audit. Această măsură se va pune în practică și va avea efecte în anii următori. E vorba de reducerea cheltuielilor salariale, în așa fel încât să avem acest efect atât în administrația locală, prin grilele care țin cont de numărul de locuitori ai fiecărei unități administrativ-teritoriale, aceste grile vor fi reduse. Unde personalul este corect calculat nu vor fi tăieri, unde este supradimensionat, vor trebui să facă tăieri. Și la administrația centrală. Iar pentru câteva ministere au fost cuprinse precizări în așa fel încât aceste reduceri de cheltuieli să se facă în funcție de specificul acestor ministere. Sunt patru ministere de acest fel: Interne, Apărării, Sănătatea și Cultura. Pe partea de Educație, în zona de preuniversitar, și acolo unde s-au făcut economii de personal, aceste economii se vor lua în calcul.
De ce sunt excepții la tăieri la Ministerul Culturii și Apărare
-Nu este o tăiere de 10%, dar anvelopa de cheltuieli pe componenta de salarii ar urma să aibă aceste reduceri. Este o exceptare la Ministerul Culturii, unde salarizarea nu este la nivel mare, nu se pot face restructurări, dar instituțiile își pot îmbunătăți managementul. Prin spectacole cu vânzări mai mari de bilete. La Ordine Publică și Apărare, unde nu avem un surplus de personal, practic, economia se va face prin creșterea vârstei de pensionare. Este o necesitate pe care nu o putem evita, din cauze de sustenabilitate a fondului de pensii, cât și de cheltuieli bugetare și economie mai sănătoasă. Nu ne mai permitem să pensionăm oameni în deplinătatea forțelor fizice și intelectuale, la 50-52 de ani, în condițiile în care generațiile care ies la pensie sunt formate din 300.000 – 400.000, iar cele care vin să le înlcuiască sunt tot mai mici, vom avea o problemă de suportabilitate a sistemului.
-Suntem în situația în care nu putem corecta niște deficite enorme, niște împrumuturi luate an de an, decât în situația în care ne reducem cheltueilile și ne creștem investițiile, astfel încât să avem o creștere economică. Acești ani nu se pot corecta de pe o zi pe alta. Toate aceste măsuri de corecție vor fi închise cu adoptarea acestor pachete. De la jumătatea anului încolo ar trebui să vedem efectele acestor măsuri. Inflația ar trebui să scadă treptat, spre sfârșitul anului ar trebui să se apropie de 4%. Prin portofoliul de investiții va fi asigurată o linie de finanțare pentru întreg sectorul de construcții și va fi reasigurat întreg consumul. Capacitatea de a cheltui va fi bazată pe ceea ce producem.
Câte economii s-au făcut din reducerea sporurilor pentru fonduri europene
-Reducerea de sporuri pentru fonduri europene s-a făcut în primul pachet. Alături de reducerea celuilalt spor s-a realizat o economie importantă, de la 14,2 miliarde la 13,7 miliarde în fiecare lună, deci peste 500 de milioane de lei lunar au fost aceste reduceri. Cei care lucrează în fonduri europene nu sunt afectați de aceste măsuri. Una este să premiezi oameni, alta e să folosești acest instrument ca să crești salarii în masă. A devenit doar un instrument de creștere a salariului.
-Pe măsură ce rata inflației va ajunge la un nivel mai redus, probabil spre jumătatea anului, vom vedea și alte decizii ale BNR.
„În 2030 ar trebui să ajungem la un deficit de 3%”
-În urma discuțiilor din ultimele luni, cu cât o măsură de corecție, de reformă, de stimulare, se adoptă mai repede, cu atât efectele ei sunt mai rapide, sau costurile se reduc. Exceptarea unor sectoare nu înseamnă scutirea acestora de efortul de a-și reduce cheltuielile, ci de a ține cont de specificul lor. Toate aceste măsuri se vor reflecta în capacitatea bugetului de a rezolva unele probleme. Orice fel de propunere care poate să vină de la partide sau ministere va trebui dublată de o analiză de unde acoperim acele lucruri. Eu noi permite, ca premier, un buget bazat pe niște premize nerealiste. Indiferent cine va fi premierul României, avem o traiectorie negociată prin care în 2030 trebuie să ajungem la un deficit care să se apropie de 3%, acesta este adevărul.
„Toate lucrurile luate de acest guvern au fost luate împreună”
-Vedeți de foarte multe ori tot felul de pseudoștiri care n-au legătură cu realitatea, dar care încearcă să lase responsabilitatea doar pe umerii celor care și-au asumat acest lucru. Toate lucrurile luate de acest guvern au fost luate împreună. Eu nu fug de responsabiltățile asumate. Însă mi se pare corect ca, pentru a scurta această perioadă, e nevoie de o minimă solidaritate și predictibilitate. Nu există o decizie perfectă sau unică într-o speță sau alta, există decizii cu specific. Exemplu: Dacă am avea mai puține dispecerate la poliția locală sau județeană, în loc să am patru dispecerate în care stau câte 5 oameni, aș putea să am un dispecerat unic, acolo să am toate echipele, toți oamenii să fie în stradă, toate camerele de luat vederi să aibă acces la ele toți cei responsabili, să meargă la o infracțiune exact echipajul care trebuie. Acest plan este pus în practică de Ministerul de Interne.
„Eu nu fug de responsabilitate, dar nici voi fi un populist”
-Există o statistică, în care, funcție de numărul de locuitori ai fiecărei comune sau oraș se stabilește numărul de angajați maxim. Prin reașezarea acestei grile, acest număr a scăzut. Acolo unde numărul de angajați este prea mare, acolo vor trebui să-și reducă personalul. Taxele s-au mărit, dar se duc practic pe cheltuielile cu angajații. Dacă toată administrația locală s-ar gospodări cu banii încasați de la cetățeni, n-ar fi o problemă să îi cheltuiască cum vor. În România, din impozitele plătite de cetățeni erau acoperite un sfert din totalul fondului de salarii încasate de la cei de la primării. Suntem printre țările care transferăm cele mai multe fonduri către primării. În lunile următoare, prin acest pachet de legi, se întăresc competențele administrației publice locale care le vor permite să fie o administrație și vor fi factor de dezvoltare. Sumele de transfer de la buget vor fi date direct proporțional cu gradul de încasare a impozitelor, iar din încasările care se fac la bugetul de stat, va trebui să finalizăm aceste cheltuieli de la Anghel Saligny, sunt contracte destul de mari încheiate în acești ani. Anghel Saligny este susținut de toate partidele, dar temele care sună bine sunt preluate în spațiul public, iar cele care sună prost sunt lăsate în seama altora. Eu nu fug de responsabilitate, dar nici voi fi un populist, una se discută, și alta să fie spusă în spațiul public. Orice semnal care se dă, de instabilitate, nu face decât să dea semnale de lipsă de predictibilitate pentru anii următori și cresc dobânzile.
„Sper ca în al 12-lea ceas, CCR să ia o decizie”
-Din punct de vedere politic, calculele pe care unii dintre noi le facem, că distanțările și lipsa de responsabilitate ne vor aduce voturi, cred că nu se bazează pe realitate. Românii știu că aceste decizii le-am luat de comun acord și așteaptă de la noi responsabilitate și dacă nu recunoaștem starea de nemulțumire și votul anti-sistem din alegerile din 2025 și 2024, înseamnă că nu înțelegem că există o stare de nemulțumire a cetățenilor noștri față de nedreptățile din politică păe care n-am reușit încă să le corectăm în totalitate. Mă gândesc că mâine, CCR se va pronunța pe pensiile magistraților, dar amânările care au fost până acum și dezbaterile din spațiul public cu siguranță nu sunt de natură să crească nici încrederea în Curtea Constituțională, nici în sistemul de justiție, nici în sistemul politic. Pentru că niciun român nu ar accepta că o pensie trebuie să fie cât ultimul salariu și că cineva care este în deplinătatea forțelor fizice și intelectuale poate să plece la pensie la 48-50 de ani. Este o situație anormală, plus o diferență de medie care este insuportabilă. Dacă partidele de la guvernare nu vom dovedi că suntem în stare să oferim cetățenilor, livrabile, că lucrăm în interesul lor, că finalizăm proiecte, că suntem serioși, cu siguranță în 2028 vom avea un vot de care vom putea discuta atunci.
-acest proiect (al pensiilor magistraților) a fost propus de Guvern cu respectarea tuturor prevederilor constituționale și căutând să răspundem la o necesitate. Acest proiect este constituțional, dar asta este perspectiva noastră. În ce privește ceea ce va decide Curtea, asta rămâne de văzut, sper ca în al 12-lea ceas să ia o decizie. Oricum, așa cum am notificat Curtea Constituțională, în condițiile în care se amână o astfel de decizie, este foarte probabil ca România să piardă cele 231 de milioane de euro care le sunt reținuți din cererea de plată anterioară, lucru care ni se va comunica, probabil, spre finalul lunii februarie, de către Comisia Europeană. Ne-au comunciat într-o întâlnire la care a participat dl ministru Pîslaru, că din punctul lor de vedere, jalonul este neîndeplinit. Poate vor face o comunicare oficială spre finalul lunii februarie.
„Acest joc, în care unii fac propuneri fără acoperire, iar alții sunt răi, pentru că le resping, nu aduce niciun câștig nimănui”
-despre amenințarea PSD cu retragerea sprijinului: Am evitat să răspund la șirul de acuze, pentru că am o responsabilitate. O atmosferă care să genereze predictibilitate este necesară. În ce privește condiționările. este un joc incorect, pentru că: în condițiile în care un partid dorește anumite propuneri, atunci când ești în coaliție, aceste lucruri trebuie discutate, pentru că ceea ce este suportabil, orice propunere trebuie acoperită financiar. Aceste propuneri de cele mai multe ori se fac din afară. (n.r., PSD a propus acele măsuri de relansare?) Nu. Nicio propunere fără soluție de finanțare nu poate fi aprobată. Acest joc, în care unii fac propuneri fără acoperire, iar alții sunt răi, pentru că le resping, nu aduce niciun câștig și acest tip de spectacol nu face bine nimănui. E decizia fiecărui partid, responsabilitatea mea este să facem un buget responsabil și voi face tot ce depinde de mine să se întâmple asta.
-În cursul săptămânii viitoare, spre final, ar trebui să putem trimite bugetul la Parlament.
-despre amenințările din PNL: Este dreptul celor din partidele din arcul guvernamental să facă orice fel de declarații. În această perioadă energia mea a fost dedicată guvernării pentru că nu este ușor să-ți asumi această responsabilitate. Cât voi fi președintele PNL voi acționa ca acest partid să fie unul performant.
-Nu există guvernări perfecte, este imposibil, ca atunci când vii cu un act normativ, să rezolvi toate problemele din România, de la Botoșani, până la Turnu Severin. Important este să ai o direcție cât se poate de clară, să fii responsabil, să fii în serviciul țării și când constați că lucrurile trebuie ajustate, să faci aceste ajustări
Bugetul de stat pentru 2026, relansarea economică, reforma administrației publice, tensiunile sociale din sistemul public, politicile privind pensiile și salarizarea din sănătate, dar și poziționarea României în context european și internațional sunt doar câteva dintre temele majore ale dezbaterii.
O discuție despre deciziile care vor influența direct economia, administrația și viața de zi cu zi a românilor, într-un moment-cheie pentru România.
În această seară, de la ora 21:00, pe TVR 1.

