Ilie Bolojan, prim ministru: Ieri a fost o discuție destul de lungă, care a fost închisă în cursul zilei de astăzi, în care elementele de bază ale pachetului pentru reforma de administrație au fost convenite. E adevărat că ieri au fost luate în calcul și alte aspecte care țin de realizarea unor economii la cheltuiele de bază, în așa fel încât să existe spații fiscale pentru a susține investițiile anul acesta, dar, închizându-se toate aceste discuții, inclusiv discuțiile care au fost legate de norma de hrană, ele au rămas într-o fază în care nu se va acționa asupra normei de hrană. Deci a fost doar o discuție de analiză.
Ilie Bolojan, prim ministru: Și celelalte măsuri, mai multe măsuri au fost discutate la propunerea Ministerului de Finanțe. Deci a fost o discuție legată de ipoteze de lucru, iar celelalte aspecte care sunt cuprinse sunt legate de reducerea de cheltuiel de aproximativ 10% în administrație, că ne place, că nu ne place. Aici nu e vorba de tăieri, ci e vorba de a face un audit de personal în fiecare instituție și acolo unde se constată că există posibilități de a reduce cheltuielile, acolo unde personalul este supradimensionat, este rațional, pur și simplu, să reduce aceste cheltuieli, pentru că ele sunt cheltuieli de bază care se multiplică an de an și cât timp România nu are bani din veniturile proprii să asigure echilibrile bugetare și trebuie să se împrumute cu sume foarte mari de bani – în fapt, noi risipim acești bani – și deci această măsură este una care se va pune în practică și ar trebui să aibă efecte în anii următori.
Premierul a explicat cum va fi realizată reducerea cheltuielilor salariale în administrația locală și centrală: E vorba de reducerea cheltuielilor salariale, în așa fel încât să avem acest efect atât în administrația locală, prin grilele care țin cont de numărul de locuitori ai fiecărei unități administrativ-teritoriale, aceste grile vor fi reduse, în așa fel încât, acolo unde personalul este corect calculat nu vor fi afectați, sunt cel puțin o treime din localitățile din România în această situație, acolo unde personalul este supradimensionat vor trebui să-și facă reduceri de cheltuieli. În ceea ce privește administrația centrală și aici este tot aceeași prevedere, deci va fi un audit de personal în lunile următoare, iar pentru câteva domenii unde ministerele au solicitat o punere în practică care să țină cont de specificul acestui minister, au fost cuprinse precizări, în așa fel încât aceste reduceri de cheltuieli, această mai bună alocare a resurselor să se facă ținând cont de specificul acestor ministere.
Ilie Bolojan, prim ministru: Sunt patru ministere în principal. E vorba de componenta de Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Sănătatea și componenta de Cultură. Acestea sunt domeniile pentru că, pe partea de Educație, în zona, de exemplu, de preuniversitar sau în toate ministerele unde, pe parcursul anului trecut și până acum, s-au făcut economii de personal prin măsurile care au fost luate, aceste economii vor fi luate în calcul, iar cele care se vor face în cursul acestui an vor reprezenta, practic, diferența până la această cotă de 10%. Deci nu este o tăiere de 10%, dar fondul, anvelopa de cheltuieli pe componenta de salarii ar urma să aibă aceste reduceri care vor fi făcute ținind cont de specificul fiecarei activități.
Ilie Bolojan, prim ministru: De exemplu, este o exceptare în zona Ministerului Culturii unde oricum, pe componenta de instituții de cultură, salarizarea nu este la un nivel mare, unde oricum e foarte greu să faci restructurări, dar măsurile pe care ministerul trebuie să le cuprinde este să îmbunătățească managementul. Și, de exemplu, dacă la un moment dat o instituție de cultură îmbunătățește încasările din vânzările de bilete prin mai multe spectacole, prin spectacole de calitate mai bună, prin atragerea suplimentară a unui număr mai mare de plătitori de bilete, în fapt, reducerea de cheltuieli se face pentru că încasările sunt mai mari și ponderea cheltuielor de personal scade din totalul alocărilor pe care le face bugetul de stat.
Ilie Bolojan, prim ministru: De exemplu, pe componenta de Ordine publică și pe cea de Apărare, unde, în momentul de față, nu avem un surplus de personal, practic economia pe fondul de salarii se face prin creșterea vârstei de pensionare. Este o necesitate pe care nu o putem evita atât din considerente de sustenabilitate a fondului de pensii, atât din considerente de cheltuieli bugetare, dar și din considerente legate de o economie mai sănătoasă. Nu ne mai putem permite să pensionăm oameni în deplinitatea forței fizice și intelectuale la 50, 51, 52 de ani, în condițiile în care generațiile care ies la pensie sunt formate din 300-400 de mii de români, iar cele care vin să le înlocuiască sunt tot mai reduse. Gândiți-vă că, anul trecut, am avut 150.000 de nașteri, rotunjesc, în România, ceea ce înseamnă că vom avea o problemă pur și simplu de suportabilitatea sistemului de pensii în anii următori și aceste măsuri nu țin de structura unui guvern, de alianțele lui politice sau de numele premierului, țin pur și simplu de o responsabilitate de a lua măsuri pentru o economie pe baze mai sănătoase pentru țara noastră în anii următori.
Urmărește-ne pe Google News
