Surse Reuters: Putin ar urmări să escaladeze războiul din Ucraina prin posibile atacuri asupra bazelor NATO din România și statele baltice

Vladimir Putin este pregătit să escaladeze războiul din Ucraina, mai degrabă decât să negocieze pacea, potrivit a trei surse apropiate Kremlinului citate de Reuters. Deși președintele american Donald Trump a declarat că o rezolvare este „mai aproape decât își dau seama oamenii”, sursele afirmă că liderul rus rămâne hotărât să cucerească integral regiunea Donbas, respingând compromisurile propuse de unii consilieri. Atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și porturilor rusești i-au întărit determinarea de a continua ofensiva, existând riscul unor lovituri asupra unor ținte NATO din statele baltice și România. Kremlinul susține că Rusia este deschisă unei soluții pașnice, dar are capacitatea de a continua independent operațiunile militare, arată The Business Standard.

Președintele Vladimir Putin respinge apelurile la negocierea păcii cu Kievul, au declarat pentru Reuters trei surse apropiate Kremlinului, atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor petroliere și porturilor Rusiei întărindu-i hotărârea de a continua lupta, deocamdată.

Două dintre surse, care au vorbit sub protecția anonimatului, au spus că Putin este mai degrabă înclinat să escaladeze conflictul, aflat acum în al cincilea an. Una dintre ele, care se întâlnește regulat cu președintele, a descris o „probabilitate ridicată” de escaladare în lunile următoare.

Aceste declarații vin după ce președintele american Donald Trump a declarat luni că Putin dorește încheierea războiului și că o rezolvare este „mai aproape decât își dau seama oamenii”.

Trump a avut convorbiri telefonice separate cu Putin și cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski săptămâna trecută. El s-a întâlnit cu Zelenski la summitul NATO de miercuri, unde președintele ucrainean a declarat că au discutat „idei pentru a adcue mai aproape pacea”.

Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii ale Reuters.

Una dintre persoanele familiarizate cu ideile lui Putin a spus că acesta „și-a înfipt călcâiele” pentru a atinge obiectivul principal de a cuceri restul regiunii Donbas din estul Ucrainei, unde avansul rusesc a încetinit anul acesta. Aceeași sursă a spus că Putin a mustrat recent un grup de consilieri care sugerau un compromis bazat pe un armistițiu de-a lungul liniilor frontului actual.

A doua sursă a declarat că Putin crede că Rusia va cuceri în curând Donbasul. Președintele rus a respins public în iunie o cerere a lui Zelenski pentru o întâlnire și un armistițiu.

„Rusia este pregătită pentru o rezolvare pașnică, dar are suficientă capacitate pentru a acționa independent și a continua operațiunea militară specială”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la o solicitare de comentarii pentru articol.

Ca răspuns la o solicitare de comentarii adresată biroului lui Zelenski, un oficial ucrainean de rang înalt a spus că rapoartele de informații ale Kievului din ultimele luni reflectă faptul că Putin se pregătește pentru noi pași în război, nu pentru pace, inclusiv noi operațiuni în Ucraina sau un posibil atac asupra unei alte țări europene.

Unii analiști militari occidentali cred că Rusia ar avea nevoie de o mobilizare obligatorie a bărbaților apți de luptă pentru a atinge obiectivul de a cuceri Donbasul. Mobilizarea este o măsură nepopulară din punct de vedere politic, pe care Putin a evitat-o încă de la începutul războiului. Experții militari ruși au discutat tot mai frecvent în public despre escaladare, inclusiv despre posibilitatea de a lovi ținte europene, precum bazele NATO din țările baltice.

Un astfel de pas ar risca să atragă Rusia într-o confruntare directă cu alianța condusă de SUA, punând la încercare angajamentul NATO conform căruia un atac asupra unei națiuni membre constituie un atac asupra tuturor.

Rusia ar putea căuta să semene tensiuni în interiorul NATO prin atacuri izolate, comparabile cu recentul atac rusesc cu drone asupra României, potrivit lui Jack Watling de la Royal United Services Institute (RUSI), un think tank de apărare și securitate din Londra.

„Rușii nu ar urmări un război cu NATO. Dar acesta ar putea fi folosit pentru a diviza NATO în privința modului de a răspunde”, spune Watling. El a adăugat că tensiunile sporite cu NATO ar putea oferi lui Putin o justificare politică internă pentru mobilizarea militară.

Costurile crescânde ale războiului

Atacurile repetate asupra rafinăriilor petroliere, porturilor și depozitelor de combustibil din Rusia și din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia au provocat penurii severe de combustibil, aducând impactul războiului direct în casele a milioane de ruși.

Rata de susținere a lui Putin rămâne ridicată, dar a atins recent cel mai scăzut nivel de la începutul războiului în 2022, arată un sondaj.

Aliații Ucrainei au speculat ceea ce numesc o schimbare de moment în război. Unii cer sancțiuni economice suplimentare pentru a-l forța pe Putin să pună capăt conflictului. Succesele recente ale Ucrainei, însă, l-au făcut pe Putin mai furios și mai hotărât să dea un răspuns dur, potrivit persoanei care se întâlnește regulat cu Putin.

Forțele ruse au lansat două atacuri majore cu drone și rachete asupra Ucrainei în ultima săptămână, inclusiv asupra capitalei Kiev, ucigând zeci de civili.

Moscova a declarat că atacurile au vizat ținte militare. Vorbind generalilor săptămâna trecută, în declarații televizate, Putin a spus că atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice înseamnă că Rusia va căuta să cucerească mai mult teritoriu ucrainean de-a lungul graniței, dincolo de Donbas, ca „zonă de securitate”.

Următoarea fază ar putea consta în lovituri asupra bazelor NATO din statele baltice și România

Un fost oficial al ministerului rus al apărării, Andrei Ilnițki, a scris într-un editorial din 29 iunie pentru ziarul Kommersant că escaladarea conflictului ar putea începe cu distrugerea a 30 de situri industriale majore din Ucraina, inclusiv o oțelărie și portul Odesa. Rusia a provocat deja pagube extinse întreprinderilor comerciale și porturilor din Ucraina. Producția și exporturile au fost de asemenea afectate de atacurile repetate ale Rusiei asupra instalațiilor energetice.

Ilnițki a adăugat că următoarea fază ar putea consta în lovituri asupra bazelor NATO din statele baltice și România, precum și asupra unităților din Uniunea Europeană care produc drone și rachete cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina.

Întrebat despre editorialul lui Ilnițki, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat jurnaliștilor săptămâna aceasta că Rusia ar trebui să-și consolideze propria securitate și nu poate „închide ochii” în fața militarizării Europei.

Un război terestru de uzură în Donbas

Discuțiile despre escaladarea rusă survin în timp ce progresul mai lent pe câmpul de luptă a ridicat perspectiva că vor fi necesare timp și pierderi considerabile pentru cucerirea Donbasului.

Până în prezent, aproximativ două milioane de soldați au fost uciși, răniți sau dați dispăruți de la invazia la scară largă de la începutul lui 2022, dintre care 1,4 milioane ruși, potrivit unei estimări recente a Center for Strategic & International Studies.

Niciuna dintre părți nu publică date privind pierderile militare. Trupele ruse s-au confruntat cu dificultăți în a avansa anul acesta de-a lungul liniei frontului de 1.200 km, deoarece dronele ucrainene contracarează avantajul numeric al Rusiei în trupe.

În ultimele săptămâni, Rusia a înaintat cu greu în orașul Kostiantinivka din est, unul dintre mai multe orașe din „centura de fortărețe” a Ucrainei, un front defensiv esențial în regiunea Donețk.

Pe 3 iulie, Putin a declarat că forțele ruse au cucerit Kostiantynivka. Ucraina a negat acest lucru. O zi mai târziu, în cadrul unei convorbiri cu Trump, Putin a încercat să-l convingă că Rusia va cuceri restul de o cincime din regiunea Donețk a Donbasului, aflat încă sub controlul Ucrainei.

Putin, potrivit sursei care se întâlnește regulat cu el, consideră câștigarea controlului asupra regiunii o chestiune de principiu, pentru că el „are nevoie de o victorie”.