Vicepremierul Oana Gheorghiu, despre reforma companiilor de stat: Începem cu 10 companii și nu avem ca obiectiv concedierile. Dacă va fi cazul, vor fi măsuri compensatorii

Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat luni modul în care se va face reforma companiilor de stat. Procesul va fi coordonat împreună cu ministerele care au în subordine respectivele companii. E nevoie de curățenie pentru ca aceste companii să fie în serviciul public, spune vicepremierul Oana Gheorghiu.

Gheorghiu subliniază că obiectivul major este eficientizarea și readucerea companiilor în serviciul public, nu reducerea masivă a personalului.

„E nevoie de curățenie pentru ca aceste companii să fie în serviciul public”, a declarat vicepremierul. Potrivit acesteia, reforma urmărește eliminarea pierderilor și responsabilizarea managementului, având în vedere că „banii care se pierd în companiile de stat se pierd din bugetul nostru comun”.

“Cred că este cea mai amplă acțiune de acest tip din ultimii ani și are ca obiective două direcții prioritare. În primul rând eliminarea conducerilor interimare de la toate companiile de stat, fiind un jalon în PNRR, cu termen 31 martie 2026. A doua direcție prioritară este începerea reformei în cadrul companiilor de stat – avem jalon iar, la 31 august 2026 privind restructurarea a cel puțin trei companii” – a spus vicepremierul.

“Dincolo de PNRR, trebuie să punem bazele unei reforme reale a companiilor de stat și să nu ne oprim doar la aceste jaloane. Este o nevoie pe care societatea o resimte, România o are, aceea de a face curățenie, de a face ordine și de a eficientiza aceste companii astfel încât ele să fie cu adevărat în serviciul cetățeanului, în serviciul public și să nu producă pierderi”, a subliniat Oana Gheorghiu.

„Această reformă nu are ca obiectiv concedieri, nu ăsta este obiectivul reformei. Încercăm să facem eficient statul român și companiile de stat, ceea ce aduce beneficii tuturor cetățenilor României, pentru că banii ăștia, care se pierd în companiile de stat se pierd din bugetul nostru comun”, a dat asigurări vicepremierul.

Gheorghiu admite că în unele companii ar putea exista ajustări ale numărului de angajați, însă acestea nu vor fi ample:

„Evident că va fi nevoie de ajustări, evident că vor fi companii unde, probabil, numărul de locuri de muncă se va reduce, dar asta nu va fi ceva consistent, intuiesc, iar dacă va fi cazul, statul român va trebui să ia niște măsuri compensatorii.”

România are în prezent 1502 companii de stat. Pierderi istorice

Vicepremierul Oana Gheorghiu a precizat că România are în prezent 1502 companii de stat, dintre care 230 sunt companii centrale, iar 1272 se află în subordinea autorităților locale

Potrivit acesteia, situația financiară este dezechilibrată în special la nivelul companiilor centrale, unde 83 de entități concentrează cele mai mari pierderi, pierderi istorice ce însumează aproximativ 14 miliarde de lei.

Primele 10 companii intrate în reforma-pilot

Reforma va începe cu un proiect pilot, a anunțat Gheorghiu.

„Ne-am propus să începem cu 10 companii, e ca un proiect pilot în care vom testa acest flux de lucru”, a declarat aceasta.

Selecția companiilor se va face în urma consultărilor cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Energiei, urmând ca lista finală să fie stabilită în cursul acestei săptămâni.

Vicepremierul a precizat că, în acest prim val, vor intra patru companii din energie și șase companii din transporturi.

Zeci de companii de stat sunt „o gaură neagră” pentru bugetul României, susține premierul Ilie Bolojan. Și promite că guvernul fie le va închide, fie le va reorganiza în așa fel încât să nu mai risipească fondurile publice. Nu există altă soluție, spun unii analiști. Alți economiști, dar și sindicatele, consideră că problema poate fi rezolvată prin îmbunătățirea managementului și depolitizare.

Douăzeci și șapte de companii de stat au capital propriu negativ, spune Ilie Bolojan, adică au datorii mai mari decât activele. Anul trecut au avut pierderi de două miliarde de lei și acumulează din trecut încă cinci miliarde. Se află acum pe o listă prioritară pentru măsuri rapide.

 Sunt cam 83 de companii care au plăți restante de 6,5 miliarde de lei. Au încasat peste 8 miliarde de lei subvenții și fiecare leu care se economisește din aceste subvenții l-am putea duce în sănătate, educație sau investiții. Cele care nu pot fi salvate trebuie închise. Cele care trebuie menținute, dar au pierderi, trebuie să-și îmbunătățească, să facă reformă, a declarat săptămâna trecută premierul.